#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

"Războiul ruso-turc din anii 1806-1812 și anexarea Basarabiei. Memoria Estului și Vestului"

Cu ocazia comemorării a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, prin pacea de la București din 16/28 mai 1812, Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei organizează expoziția „Războiul ruso-turc din 1806-1812 și anexarea Basarabiei. Memoria Estului și Vestului".

Expoziția este reprezentativă în plan național prin expunerea unor valoroase piese de patrimoniu: colecția de arme din perioada războaielor ruso-turce (sf. sec. XIX - înc. sec. XX); colecția de hărți de epocă; cărți cu hărți, planuri de bătălii, litografii etc., la aceasta participând și Arhiva Națională a Republicii Moldova cu o colecție impunătoare de documente autentice - Arhivele Senatorilor ruși. 1806-1812 - expuse pentru prima dată publicului. Diverse categorii de piese sunt astfel reunite cu scopul evidențierii impactului acestui război asupra Basarabiei. Contextul războiului este prezentat în expoziție din perspectiva intereselor imperiale urmărite de Marile Puteri: Rusia, Turcia, Franța, Prusia și Imperiul Habsburgic.

Expoziția se deschide cu o serie de obiecte de muzeu, care oferă publicului o imagine de ansamblu asupra fenomenului războiului, prezentat prin patru compartimente tematice distincte. Primul capitol, intitulat Preludiul anexării, reflectă etapele războiului, ocuparea militară a Principatelor Române, a teritoriului dintre Prut și Nistru inclusiv. Evenimentele războiului sunt prezentate prin piese de valoare autentică, printre care se remarcă colecția de arme, cărțile cu hărți, planurile de război și piesele de vestimentație militară. Cel de al doilea compartiment tematic cu genericul Proiecte imperiale, prezintă luptele diplomatice purtate între puterile occidentale pentru împărțirea și/sau reîmpărțirea teritoriilor românești. Acestea sunt reflectate în expoziție prin rapoarte ale agenților diplomatici, corespondența dintre reprezentanți ai puterilor europene, note de război, memorii etc. Al treilea capitol tematic cuprinde Scrisori de boieri din vremea ocupației rusești și este prezentat prin diverse rapoarte, plângeri și scrisori, care demonstrează greutățile și suferințele războiului suportate de diverse categorii sociale din teritoriile ocupate ale Principatelor Române în anii 1806-1812. Se încheie demersul expozițional cu capitolul Anexarea Basarabiei, care prezintă actul final al războiului - semnarea Tratatului de Pace de la București (16/28 mai 1812) în hanul agentului rus Manuc-Bey, prezentat prin tabloul Pacea de la București (autor: L. Grigorașenco) și Harta Europei la 1812. Evenimentele prezentate în expoziție sunt întregite cu unele reconstituiri de război: cortul turcesc, două drapele turcești (trofee de război) și vestimentație militară (replici). În cadrul expoziției este încorporat ceasul de epocă ca un simbol al timpului istoric. Prin intermediul pieselor expuse în cadrul expoziției tematice, vizitatorii vor putea redescoperi un capitol important al istoriei spațiului dintre Prut și Nistru, acum 200 de ani.

Expoziția va funcționa între 15 mai - 31 decembrie 2012.