#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Expoziții

„Războiul și acțiunea umanitară: lecțiile istoriei”

Din arhivele foto ale Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Agenției de știri TACC, Muzeului Central de Stat de Istorie Contemporană a Rusiei și Muzeului Național de Istorie a Moldovei

14 septembrie 2017 – 28 ianuarie 2018

Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Delegația Interregională a Comitetului Internațional al Crucii Roșii din Moscova (pentru Federația Rusă, Republica Belarus și Republica Moldova) organizează în perioada 14 septembrie - 14 octombrie 2017 expoziția „Războiul și acțiunea umanitară: lecțiile istoriei".

Expoziția reflectă activitatea deosebită desfășurată de Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru ajutorarea celor aflați în suferință, de la începuturi până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cele peste 50 de imagini fotografice, culese din arhivele Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Agenției de știri TACC, Muzeului Central de Stat de Istorie Contemporană a Rusiei și Muzeului Național de Istorie a Moldovei, reprezintă mărturii documentare ale unor momente tragice care au marcat istoria secolelor XIX-XX: Războiul ruso-turc din 1877-1878, Războiul hispano-american din 1898, Primul Război Mondial, Războiul greco-turc din 1919-1922, al Doilea Război Mondial. Fotografiile cuprinse în expoziție arată nu numai cruzimea, brutalitatea, durerea și suferința - părți inerente oricărui război - , dar, în mod special, exemple de acțiuni umanitare autentice, de condescendență, de compasiune și spirit de sacrificiu de care au dat dovadă angajații Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Crucii Roșii Ruse și Sovietice, Crucii Roșii din Basarabia, voluntarii întregii Mișcări Internaționale de Cruce Roșie pentru alinarea suferințelor celor mai vulnerabile persoane.

Ideea centrală a expoziției este că codul criminal al războiului a lăsat adeseori, în timpul conflictelor militare, locul codului omeniei. Multe din mărturiile timpului ne fac să descoperim dincolo de ură, violență și moarte, ceea ce a existat dintotdeauna, într-o măsură mai mare sau mai mică: compasiunea, întrajutorarea, mila, pacifismul.

Inaugurarea expoziției a avut loc pe 14 septembrie 2017, ora 15.00, la parterul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.