#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Expoziții

„Relațiile militare polono-române în perioada interbelică”

27 aprilie - 31 mai 2021

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul Polonez de la București, Ambasada Republicii Polone la Chișinău Vă invită la vernisajul expoziției temporare în aer liber „Relațiile militare polono-române în perioada interbelică".

În 2021 sărbătorim o sută de ani de la încheierea relațiilor militare polono-române. În ziua de 3 martie 1921, la București, reprezentanți ai Poloniei și României semnau „Convenția de alianță defensivă între Republica Polonă și Regatul României" odată cu o convenție militară secretă. Această dată reprezintă piatra de temelie a relațiilor militare moderne dintre cele două țări. Cu acest prilej, Institutul Polonez din București a pregătit expoziția „Relațiile militare polono-române în perioada interbelică", care acum ajunge și la Chișinău.

Expoziția este formată din 13 panouri, ce prezintă cronologic relațiile mutuale dintre cele două țări, care în perioada interbelică erau legate între ele nu numai prin granița comună, ci și prin alianța strategică defensivă care asigura sprijinul reciproc în caz de agresiune din partea Uniunii Sovietice (anterior Rusia Sovietică).

Numeroasele întâlniri și relațiile personale ale mareșalului Józef Piłsudski cu Regele Ferdinand și familia regală dovedesc dimensiunea geopolitică și strategică a relațiilor mutuale din perioada interbelică.

Vă invităm la lansarea expoziției care va avea loc în ziua de marți 27 aprilie 2021, ora 13:00, la intrarea Muzeului Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989 121 A).

Expoziția în aer liber (pe gardul muzeului) poate fi vizionată până la data de 31 mai 2021.