#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Reprezentări artistice pe artefacte arheologice”

7 iunie – 7 septembrie 2018

Pe parcursul dezvoltării sale, omenirea nu o dată a demonstrat că, laolaltă cu grija vitală de supravieţuire, dintotdeauna a atras o atenţie deosebită problemelor spirituale, care, de cele mai multe ori, erau redate prin imagini antropo- şi zoomorfe, reflectând diverse credinţe, tradiţii şi năzuinţe, dar şi superstiţii.

În patrimoniul arheologic al MNIM este păstrată o bogată şi vastă colecţie de artefacte din diverse materiale: cretă, piatră, os, lut ars, aramă, bronz, care reprezintă multiple şi variate imagini antropomorfe şi zoomorfe. Obiectele date impresionează prin unicitatea formelor, decorului, dimensiunilor și a rolului pe care acestea l-au jucat în viața oamenilor.

119 piese de patrimoniu din această colecție sunt etalate în cadrul expoziției temporare „Reprezentări artistice pe artefacte arheologice". Cele mai vechi piese, care demonstrează înclinarea omului preistoric spre artă, sunt figurinele de om și de bizon, descoperite în grota de la Cosăuți, raionul Soroca, care sunt realizate din cretă și au o vârstă de peste 20 mii de ani. Cele mai „tinere" piese expuse reprezintă trei cahle de sobă, ornamentate cu imaginea vulturului bicefal și a unui leu rampant, datate cu sec. XV-XVII și descoperite la Chișinău și Râșcani.

Redate în stil realist sau foarte schematizat, reprezentările de oameni și animale întâlnite pe artefactele arheologice constituie opere de artă ale comunităților demult apuse, purtând în sine informații, dar și „secrete". Interpretate în cheie cultică, magico-religioasă sau pur estetică, piesele din cadrul expoziției sunt mărturii clare ale manifestării abilității, inteligenței, imaginației și deschiderii spre frumos a oamenilor din cele mai vechi timpuri și până în prezent.

Prin această expoziție dorim să familiarizăm publicul cu reprezentările cultural-artistice realizate de către om de-a lungul istoriei pe diverse obiecte, care au fost descoperite în procesul cercetărilor arheologice, în special în spațiul pruto-nistrean. Evoluția și declinul civilizațiilor poate fi urmărită și studiată și prin prisma acestor artefacte.

Autentice, unice, importante și foarte frumoase, piesele etalate realizează un arc peste timp, oferind vizitatorilor un parcurs prin arta și cultura milenară, martori și mesageri ai cărora sunt prin excelență.