#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură”

Dedicată Zilei Independenței

25 august – 07 septembrie 2014

Filatelia, ca parte integrantă a moștenirii culturale, este și va rămâne un element reprezentativ al imaginii țării în lume. Timbrul, adevărat ambasador al istoriei și tradițiilor, al valorilor morale și culturale naționale și universale, este atributul suveranității statului și este tratat, la nivel mondial, ca însemn național, alături de steag, stemă, imn și monedă.

Expoziția „Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură”

Instituția responsabilă de emiterea, de punerea și de retragerea din circulație a mărcilor poștale în Republica Moldova, din 1992, după aderarea la Uniunea Poștală Universală, este Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Editarea și tipărirea materialelor filatelice este pusă în sarcina Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei".

Primele timbre poștale ale Republicii Moldova au fost emise la 23 iunie 1991 și sunt consacrate primei aniversări de la proclamarea suveranității, acestea purtând atributele statalității - Stema si Drapelul Republicii Moldova.

Republica Moldova a fost prima din fostele țări sovietice care și-a emis propriile timbre. Din 1991 până în prezent au fost emise 875 de mărci oficiale ale Republicii Moldova.

Expoziția „Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură" reunește numeroase piese filatelice emise între anii 1991 și 2014 de Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor - timbre poștale, colițe și coli dantelate, plicuri, ilustrate maxime, machete și eseuri - , aflate în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei și a Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei".

În multitudinea de tematici abordate timp de 23 de ani, filatelia moldavă a înscris la loc de cinste promovarea valorilor istorice și culturale. Cele mai reprezentative piese filatelice cu acest subiect alcătuiesc cadrul expoziției. Momente de răscruce din istoria neamului, personalități istorice și ale culturii, construcții și monumente simbolice, piese de patrimoniu, sunt câteva din aspectele oglindite de expoziție. Materialele filatelice redau: Marea Adunare Națională, Ziua alegerii primului președinte al Republicii Moldova, 15 ani de la aderarea Republicii Moldova la ONU, 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă a basarabenilor; cetățile Soroca, Tighina (Bender), Orhei, Hotin, Cetatea Albă, Ismail și Chilia; mănăstirile Căpriana, Curchi, Hârbovăț, Japca, Rudi, Saharna și Ţipova; domnitorii Moldovei, între care Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ș.a.; personalități ilustre, precum G. Ureche, Dosoftei, Varlaam, M. Costin, N. Milescu, I. Creangă, M. Eminescu, A. Bernardazzi, M. Berezovschi, A. Mateevici, Pan Halipa, Ş. Ciobanu, G. Vieru, M. Bieșu ș.a.

Astfel că, materialele filatelice prezentate în expoziție ilustrează adevăratele valori naționale care nu trebuie uitate, întrucât ele sunt cele ce ne caracterizează, ne definesc, ne îmbogățesc.

Prin această expoziție oferim publicului o mică parte din moștenirea vie a trecutului, dar și oportunitatea de a admira frumusețea desenului, a culorii și a tehnicii de tipărire a pieselor filatelice.