#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Expoziții

„Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură”

Dedicată Zilei Independenței

25 august – 07 septembrie 2014

Filatelia, ca parte integrantă a moștenirii culturale, este și va rămâne un element reprezentativ al imaginii țării în lume. Timbrul, adevărat ambasador al istoriei și tradițiilor, al valorilor morale și culturale naționale și universale, este atributul suveranității statului și este tratat, la nivel mondial, ca însemn național, alături de steag, stemă, imn și monedă.

Expoziția „Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură”

Instituția responsabilă de emiterea, de punerea și de retragerea din circulație a mărcilor poștale în Republica Moldova, din 1992, după aderarea la Uniunea Poștală Universală, este Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Editarea și tipărirea materialelor filatelice este pusă în sarcina Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei".

Primele timbre poștale ale Republicii Moldova au fost emise la 23 iunie 1991 și sunt consacrate primei aniversări de la proclamarea suveranității, acestea purtând atributele statalității - Stema si Drapelul Republicii Moldova.

Republica Moldova a fost prima din fostele țări sovietice care și-a emis propriile timbre. Din 1991 până în prezent au fost emise 875 de mărci oficiale ale Republicii Moldova.

Expoziția „Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură" reunește numeroase piese filatelice emise între anii 1991 și 2014 de Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor - timbre poștale, colițe și coli dantelate, plicuri, ilustrate maxime, machete și eseuri - , aflate în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei și a Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei".

În multitudinea de tematici abordate timp de 23 de ani, filatelia moldavă a înscris la loc de cinste promovarea valorilor istorice și culturale. Cele mai reprezentative piese filatelice cu acest subiect alcătuiesc cadrul expoziției. Momente de răscruce din istoria neamului, personalități istorice și ale culturii, construcții și monumente simbolice, piese de patrimoniu, sunt câteva din aspectele oglindite de expoziție. Materialele filatelice redau: Marea Adunare Națională, Ziua alegerii primului președinte al Republicii Moldova, 15 ani de la aderarea Republicii Moldova la ONU, 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă a basarabenilor; cetățile Soroca, Tighina (Bender), Orhei, Hotin, Cetatea Albă, Ismail și Chilia; mănăstirile Căpriana, Curchi, Hârbovăț, Japca, Rudi, Saharna și Ţipova; domnitorii Moldovei, între care Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir ș.a.; personalități ilustre, precum G. Ureche, Dosoftei, Varlaam, M. Costin, N. Milescu, I. Creangă, M. Eminescu, A. Bernardazzi, M. Berezovschi, A. Mateevici, Pan Halipa, Ş. Ciobanu, G. Vieru, M. Bieșu ș.a.

Astfel că, materialele filatelice prezentate în expoziție ilustrează adevăratele valori naționale care nu trebuie uitate, întrucât ele sunt cele ce ne caracterizează, ne definesc, ne îmbogățesc.

Prin această expoziție oferim publicului o mică parte din moștenirea vie a trecutului, dar și oportunitatea de a admira frumusețea desenului, a culorii și a tehnicii de tipărire a pieselor filatelice.

#Exponatul Lunii

Clopoței decorativi

„Republica Moldova în filatelie: istorie și cultură”

Dedicată Zilei Independenței

25 august – 07 septembrie 2014

#Exponatul Lunii