#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Rețeaua Memoriei – Identități, itinerarii și confluențe muzeale”

Memorialul Revolutiei din Timisoara

9 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024

În perioada 9 decembrie 2023 - 15 ianuarie 2024, la Timișoara, va fi deschisă publicului expoziția „Rețeaua Memoriei- Identități, itinerarii și confluențe muzeale", eveniment realizat în cadrul celei de a X-a ediții a workshop-ului „Rețeaua Memoriei", organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Memorialul Revolutiei din Timisoara, și Muzeul Ororilor Comunismului în România - MOCR.

Prin Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale prezentăm pentru prima dată, într-un spațiu și concept unitar publicului larg: atât cel timișorean, cât și vizitatorilor capitalei culturale, preocupările și proiectele instituțiilor și specialiștilor interesați de istoria comunismului. Aceste instituții cu profiluri și structuri administrative diferite, activează pe tot cuprinsul țării prin persoane cu ocupații și interese diverse, dar toate convergând spre un numitor comun: activarea, păstrarea și transmiterea memoriei recente.

Istoria Rețelei debutează în anul 2015, când Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează o structură neformalizată juridic, a majorității inițiativelor publice și private de prezervare și valorificare a locurilor de memorie, de organizare a spațiilor muzeale ce abordează perioada comunistă în România și Republica Moldova.

Membrii rețelei participanți la expoziție: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Exilului Românesc, Muzeul Ororilor Comunismului din România, Memorialul Revoluției din Timișoara, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Universității din București, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Naţional Brătianu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Casa Muzeelor Iaşi, Complexul muzeal în aer liber în memoria victimelor represiunii politice, Mereni din Republica Moldova, Institutul de istorie ProMemoria din Chişinău, Muzeul de Istorie Avdarma UTA, Găgăuzia, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin, Muzeul Amintirilor din Comunism, Brașov, Muzeul Marton Aron Harghita, Muzeul Cineastului Amator Reșița, Casa memorială a victimelor dictaturii comuniste din România, Muzeul Abandonului, Societatea Culturală Condiția Română, Petrila, Muzeul Mineritului din Petroșani, Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, Neamţ, Centrul de Informare şi Documentare privind regimurile totalitare, Casa memorială Gh. Gheorghiu Dej, Bârlad, Muzeul Consumatorului Comunist, Muzeul de Pânze și Povești, Mîndra, Ţara Făgăraşului, Braşov.

Expoziția a fost concepută și dezvoltată de o echipă formată din: dr.Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf - design de expoziție și grafica; arh. Adina Anghel și arh. Dan Ionescu - design mobilier expozițional; Rado Gino, președinte Memorialul Revoluţiei din Timişoara alături de Alexandra Groza, manager MOCR - coordonatori și Andreea Alexandra Dinu - responsabil comunicare.

Expoziția poate fi vizitată între 9 decembrie 2023 și 15 ianuarie 2024, de luni până vineri între orele 8:00-18:00, iar sâmbăta și duminica între orele 10:00-18:00, la Memorialul Revolutiei din Timisoara, pe str. Oituz nr.2B.

Ediția a X-a workshop-ului Rețeaua Memoriei este evenimentul inaugural al proiectului Memorialului Revolutiei din Timișoara, intitulat „1945, de la Marea Epurare - la Revoluția din 1989", care la rândul său se încadrează în seria de evenimente „Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023".