#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Expoziții

„Rețeaua Memoriei – Identități, itinerarii și confluențe muzeale”

Memorialul Revolutiei din Timisoara

9 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024

În perioada 9 decembrie 2023 - 15 ianuarie 2024, la Timișoara, va fi deschisă publicului expoziția „Rețeaua Memoriei- Identități, itinerarii și confluențe muzeale", eveniment realizat în cadrul celei de a X-a ediții a workshop-ului „Rețeaua Memoriei", organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Memorialul Revolutiei din Timisoara, și Muzeul Ororilor Comunismului în România - MOCR.

Prin Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale prezentăm pentru prima dată, într-un spațiu și concept unitar publicului larg: atât cel timișorean, cât și vizitatorilor capitalei culturale, preocupările și proiectele instituțiilor și specialiștilor interesați de istoria comunismului. Aceste instituții cu profiluri și structuri administrative diferite, activează pe tot cuprinsul țării prin persoane cu ocupații și interese diverse, dar toate convergând spre un numitor comun: activarea, păstrarea și transmiterea memoriei recente.

Istoria Rețelei debutează în anul 2015, când Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează o structură neformalizată juridic, a majorității inițiativelor publice și private de prezervare și valorificare a locurilor de memorie, de organizare a spațiilor muzeale ce abordează perioada comunistă în România și Republica Moldova.

Membrii rețelei participanți la expoziție: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Exilului Românesc, Muzeul Ororilor Comunismului din România, Memorialul Revoluției din Timișoara, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Universității din București, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Naţional Brătianu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Casa Muzeelor Iaşi, Complexul muzeal în aer liber în memoria victimelor represiunii politice, Mereni din Republica Moldova, Institutul de istorie ProMemoria din Chişinău, Muzeul de Istorie Avdarma UTA, Găgăuzia, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin, Muzeul Amintirilor din Comunism, Brașov, Muzeul Marton Aron Harghita, Muzeul Cineastului Amator Reșița, Casa memorială a victimelor dictaturii comuniste din România, Muzeul Abandonului, Societatea Culturală Condiția Română, Petrila, Muzeul Mineritului din Petroșani, Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, Neamţ, Centrul de Informare şi Documentare privind regimurile totalitare, Casa memorială Gh. Gheorghiu Dej, Bârlad, Muzeul Consumatorului Comunist, Muzeul de Pânze și Povești, Mîndra, Ţara Făgăraşului, Braşov.

Expoziția a fost concepută și dezvoltată de o echipă formată din: dr.Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf - design de expoziție și grafica; arh. Adina Anghel și arh. Dan Ionescu - design mobilier expozițional; Rado Gino, președinte Memorialul Revoluţiei din Timişoara alături de Alexandra Groza, manager MOCR - coordonatori și Andreea Alexandra Dinu - responsabil comunicare.

Expoziția poate fi vizitată între 9 decembrie 2023 și 15 ianuarie 2024, de luni până vineri între orele 8:00-18:00, iar sâmbăta și duminica între orele 10:00-18:00, la Memorialul Revolutiei din Timisoara, pe str. Oituz nr.2B.

Ediția a X-a workshop-ului Rețeaua Memoriei este evenimentul inaugural al proiectului Memorialului Revolutiei din Timișoara, intitulat „1945, de la Marea Epurare - la Revoluția din 1989", care la rândul său se încadrează în seria de evenimente „Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023".