#Exponatul Lunii

Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală.
Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.
Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.

Tur Virtual

Expoziții

„Rețeaua Memoriei – Identități, itinerarii și confluențe muzeale”

Memorialul Revolutiei din Timisoara

9 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024

În perioada 9 decembrie 2023 - 15 ianuarie 2024, la Timișoara, va fi deschisă publicului expoziția „Rețeaua Memoriei- Identități, itinerarii și confluențe muzeale", eveniment realizat în cadrul celei de a X-a ediții a workshop-ului „Rețeaua Memoriei", organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Memorialul Revolutiei din Timisoara, și Muzeul Ororilor Comunismului în România - MOCR.

Prin Rețeaua Memoriei - Identități, itinerarii și confluențe muzeale prezentăm pentru prima dată, într-un spațiu și concept unitar publicului larg: atât cel timișorean, cât și vizitatorilor capitalei culturale, preocupările și proiectele instituțiilor și specialiștilor interesați de istoria comunismului. Aceste instituții cu profiluri și structuri administrative diferite, activează pe tot cuprinsul țării prin persoane cu ocupații și interese diverse, dar toate convergând spre un numitor comun: activarea, păstrarea și transmiterea memoriei recente.

Istoria Rețelei debutează în anul 2015, când Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează o structură neformalizată juridic, a majorității inițiativelor publice și private de prezervare și valorificare a locurilor de memorie, de organizare a spațiilor muzeale ce abordează perioada comunistă în România și Republica Moldova.

Membrii rețelei participanți la expoziție: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Exilului Românesc, Muzeul Ororilor Comunismului din România, Memorialul Revoluției din Timișoara, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Universității din București, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Naţional Brătianu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Casa Muzeelor Iaşi, Complexul muzeal în aer liber în memoria victimelor represiunii politice, Mereni din Republica Moldova, Institutul de istorie ProMemoria din Chişinău, Muzeul de Istorie Avdarma UTA, Găgăuzia, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin, Muzeul Amintirilor din Comunism, Brașov, Muzeul Marton Aron Harghita, Muzeul Cineastului Amator Reșița, Casa memorială a victimelor dictaturii comuniste din România, Muzeul Abandonului, Societatea Culturală Condiția Română, Petrila, Muzeul Mineritului din Petroșani, Muzeul Colectivizării, Tămăşeni, Neamţ, Centrul de Informare şi Documentare privind regimurile totalitare, Casa memorială Gh. Gheorghiu Dej, Bârlad, Muzeul Consumatorului Comunist, Muzeul de Pânze și Povești, Mîndra, Ţara Făgăraşului, Braşov.

Expoziția a fost concepută și dezvoltată de o echipă formată din: dr.Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf - design de expoziție și grafica; arh. Adina Anghel și arh. Dan Ionescu - design mobilier expozițional; Rado Gino, președinte Memorialul Revoluţiei din Timişoara alături de Alexandra Groza, manager MOCR - coordonatori și Andreea Alexandra Dinu - responsabil comunicare.

Expoziția poate fi vizitată între 9 decembrie 2023 și 15 ianuarie 2024, de luni până vineri între orele 8:00-18:00, iar sâmbăta și duminica între orele 10:00-18:00, la Memorialul Revolutiei din Timisoara, pe str. Oituz nr.2B.

Ediția a X-a workshop-ului Rețeaua Memoriei este evenimentul inaugural al proiectului Memorialului Revolutiei din Timișoara, intitulat „1945, de la Marea Epurare - la Revoluția din 1989", care la rândul său se încadrează în seria de evenimente „Timișoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2023".