#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Simbolurile oficiale și neoficiale ale Republicii Moldova”

Dedicată aniversării a 30-a de la adoptarea Drapelului de Stat și a Stemei de Stat ale Republicii Moldova și aniversării a 25-a de la instituirea Comisiei Naționale de Heraldică

3 noiembrie 2020 – 21 iunie 2021

Simbolurile reprezintă niște exprimări ale spiritului, trezite de manifestări materiale concrete, care definesc întruchipările individuale sau colective ale ideii de patrie. Din multitudinea de simboluri existente în spațiu și timp, importanța primordială o dețin simbolurile naționale. Acestea au rolul de a coagula entitățile naționale și statale și de a sensibiliza societatea în vederea educării patriotismului, demnității și a prețuirii valorilor naționale. În rândul simbolurilor naționale ale unui stat se disting cele oficiale, cum ar fi stema, drapelul, imnul, distincțiile de stat, moneda națională, dar și alte embleme care îl identifică în situații non-formale, cum ar fi flori, copaci, păsări, animale, monumente etc.

Scopul expoziției este de a prezenta simbolurile naționale oficiale ale Republicii Moldova, dar și emblemele naționale complementare, edificatoare pentru țară, acestea având rolul de a defini și a populariza imaginea heraldică a țării noastre atât în interiorul statului, cât și în spațiul european.

Expoziția este divizată în trei compartimente. Primul dintre ele este dedicat simbolurilor naționale majore: Stema de Stat, Drapelul de Stat, Imnul de Stat, distincțiile de stat și departamentale, moneda națională etc. Pe lângă altele, sunt expuse documente medievale originale din patrimoniul Arhivei Naționale a Republicii Moldova, care ilustrează utilizarea stemei Tării Moldovei în epoca medievală și modernă. Pentru prima data sunt etalate mai multe exponate care scot în evidență viața și opera autorilor imnului Limba noastră - a poetului Alexe Mateevici și a compozitorului Alexandru Cristea.

Cel de-al doilea compartiment cuprinde simboluri naționale derivate, cum sunt stindardele celor mai înalți oficiali ai Republicii Moldova sau sigiliul statului, dar și câteva embleme naționale complementare, din domeniul naturii sau culturii, cum ar fi planta națională, floarea națională, copacul național, emblema animalieră națională, pasărea națională, râul național, sărbătoarea națională, costumul popular etc.

Scopul celui de-al treilea compartiment este de a prezenta publicului modelul unei țări care promovează cu succes și inspirație simbolurile sale naturale și culturale. Este vorba despre Canada, unde simbolurile respective sunt adoptate nu numai la nivel național, ci și la cel de provincii. Astfel, sunt expuse mai multe materiale, cuprinzând diverse produse, suvenire, monede, cărți poștale, obiecte și accesorii vestimentare etc., care conțin imagini ale simbolurilor neoficiale ale acestui stat.

Organizatori:
Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova

Parteneri:
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu"
Agenția Națională a Arhivelor
Cercetătoarea Maria Ișaev
Au mai colaborat: Eugen Belinschi, Varvara Buzilă,
Marina Chilat, Petru Costin, Svetlana Dernovici,
Alexandru Macovei, Daniel Racoviță, Valentina Rudâc,
Leontina Vatamanu și alții.