#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Expoziții

„Simbolurile oficiale și neoficiale ale Republicii Moldova”

Dedicată aniversării a 30-a de la adoptarea Drapelului de Stat și a Stemei de Stat ale Republicii Moldova și aniversării a 25-a de la instituirea Comisiei Naționale de Heraldică

3 noiembrie 2020 – 21 iunie 2021

Simbolurile reprezintă niște exprimări ale spiritului, trezite de manifestări materiale concrete, care definesc întruchipările individuale sau colective ale ideii de patrie. Din multitudinea de simboluri existente în spațiu și timp, importanța primordială o dețin simbolurile naționale. Acestea au rolul de a coagula entitățile naționale și statale și de a sensibiliza societatea în vederea educării patriotismului, demnității și a prețuirii valorilor naționale. În rândul simbolurilor naționale ale unui stat se disting cele oficiale, cum ar fi stema, drapelul, imnul, distincțiile de stat, moneda națională, dar și alte embleme care îl identifică în situații non-formale, cum ar fi flori, copaci, păsări, animale, monumente etc.

Scopul expoziției este de a prezenta simbolurile naționale oficiale ale Republicii Moldova, dar și emblemele naționale complementare, edificatoare pentru țară, acestea având rolul de a defini și a populariza imaginea heraldică a țării noastre atât în interiorul statului, cât și în spațiul european.

Expoziția este divizată în trei compartimente. Primul dintre ele este dedicat simbolurilor naționale majore: Stema de Stat, Drapelul de Stat, Imnul de Stat, distincțiile de stat și departamentale, moneda națională etc. Pe lângă altele, sunt expuse documente medievale originale din patrimoniul Arhivei Naționale a Republicii Moldova, care ilustrează utilizarea stemei Tării Moldovei în epoca medievală și modernă. Pentru prima data sunt etalate mai multe exponate care scot în evidență viața și opera autorilor imnului Limba noastră - a poetului Alexe Mateevici și a compozitorului Alexandru Cristea.

Cel de-al doilea compartiment cuprinde simboluri naționale derivate, cum sunt stindardele celor mai înalți oficiali ai Republicii Moldova sau sigiliul statului, dar și câteva embleme naționale complementare, din domeniul naturii sau culturii, cum ar fi planta națională, floarea națională, copacul național, emblema animalieră națională, pasărea națională, râul național, sărbătoarea națională, costumul popular etc.

Scopul celui de-al treilea compartiment este de a prezenta publicului modelul unei țări care promovează cu succes și inspirație simbolurile sale naturale și culturale. Este vorba despre Canada, unde simbolurile respective sunt adoptate nu numai la nivel național, ci și la cel de provincii. Astfel, sunt expuse mai multe materiale, cuprinzând diverse produse, suvenire, monede, cărți poștale, obiecte și accesorii vestimentare etc., care conțin imagini ale simbolurilor neoficiale ale acestui stat.

Organizatori:
Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova

Parteneri:
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu"
Agenția Națională a Arhivelor
Cercetătoarea Maria Ișaev
Au mai colaborat: Eugen Belinschi, Varvara Buzilă,
Marina Chilat, Petru Costin, Svetlana Dernovici,
Alexandru Macovei, Daniel Racoviță, Valentina Rudâc,
Leontina Vatamanu și alții.