#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Expoziții

„Simbolurile oficiale și neoficiale ale Republicii Moldova”

Dedicată aniversării a 30-a de la adoptarea Drapelului de Stat și a Stemei de Stat ale Republicii Moldova și aniversării a 25-a de la instituirea Comisiei Naționale de Heraldică

3 noiembrie 2020 – 21 iunie 2021

Simbolurile reprezintă niște exprimări ale spiritului, trezite de manifestări materiale concrete, care definesc întruchipările individuale sau colective ale ideii de patrie. Din multitudinea de simboluri existente în spațiu și timp, importanța primordială o dețin simbolurile naționale. Acestea au rolul de a coagula entitățile naționale și statale și de a sensibiliza societatea în vederea educării patriotismului, demnității și a prețuirii valorilor naționale. În rândul simbolurilor naționale ale unui stat se disting cele oficiale, cum ar fi stema, drapelul, imnul, distincțiile de stat, moneda națională, dar și alte embleme care îl identifică în situații non-formale, cum ar fi flori, copaci, păsări, animale, monumente etc.

Scopul expoziției este de a prezenta simbolurile naționale oficiale ale Republicii Moldova, dar și emblemele naționale complementare, edificatoare pentru țară, acestea având rolul de a defini și a populariza imaginea heraldică a țării noastre atât în interiorul statului, cât și în spațiul european.

Expoziția este divizată în trei compartimente. Primul dintre ele este dedicat simbolurilor naționale majore: Stema de Stat, Drapelul de Stat, Imnul de Stat, distincțiile de stat și departamentale, moneda națională etc. Pe lângă altele, sunt expuse documente medievale originale din patrimoniul Arhivei Naționale a Republicii Moldova, care ilustrează utilizarea stemei Tării Moldovei în epoca medievală și modernă. Pentru prima data sunt etalate mai multe exponate care scot în evidență viața și opera autorilor imnului Limba noastră - a poetului Alexe Mateevici și a compozitorului Alexandru Cristea.

Cel de-al doilea compartiment cuprinde simboluri naționale derivate, cum sunt stindardele celor mai înalți oficiali ai Republicii Moldova sau sigiliul statului, dar și câteva embleme naționale complementare, din domeniul naturii sau culturii, cum ar fi planta națională, floarea națională, copacul național, emblema animalieră națională, pasărea națională, râul național, sărbătoarea națională, costumul popular etc.

Scopul celui de-al treilea compartiment este de a prezenta publicului modelul unei țări care promovează cu succes și inspirație simbolurile sale naturale și culturale. Este vorba despre Canada, unde simbolurile respective sunt adoptate nu numai la nivel național, ci și la cel de provincii. Astfel, sunt expuse mai multe materiale, cuprinzând diverse produse, suvenire, monede, cărți poștale, obiecte și accesorii vestimentare etc., care conțin imagini ale simbolurilor neoficiale ale acestui stat.

Organizatori:
Muzeul Național de Istorie a Moldovei
Comisia Națională de Heraldică de pe lângă Președintele Republicii Moldova

Parteneri:
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală
Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu"
Agenția Națională a Arhivelor
Cercetătoarea Maria Ișaev
Au mai colaborat: Eugen Belinschi, Varvara Buzilă,
Marina Chilat, Petru Costin, Svetlana Dernovici,
Alexandru Macovei, Daniel Racoviță, Valentina Rudâc,
Leontina Vatamanu și alții.