#Exponatul Lunii

Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești.

Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare. Marele cărturar a cunoscut în profunzime mediul musulman, învățând pe lângă limbile occidentale și cele orientale (turca, persana şi araba), adăugând, la instrucția deja amplă, şi cunoştinţe de logică, medicină, științele naturii, astronomie şi de muzică. Solid informat în variate domenii, politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creștină a câștigat încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obținut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat în realizarea celebrei opere „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", rămasă şi astăzi o lucrare de referință în bibliografia de specialitate.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează varianta germană a acestei lucrări, editată la Hamburg, în anul 1745. Această ediție este un volum impunător de 863 pagini, însoțită de o prefață a editorului, în limba germană, în care sunt consemnate cuvinte de laudă, de prețuire: „...considerăm că o asemenea operă de o însemnătate atât de mare trebuie să fie cunoscută nemților în limba lor maternă..."

Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părți. Prima parte, cea a creșterii, cuprinde biografiile a 19 sultani şi se încheie pe la 1672 când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic şi militar. Prin această lucrare Cantemir încearcă să atragă atenția asupra necesității închegării unei alianțe a țărilor europene împotriva expansiunii turcești. În același timp, autorul are cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii poporului turc.

Ca şi „Descrierea Moldovei", „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", s-a bucurat de o largă popularitate în cultura țărilor europene. Lucrarea a fost tradusă mai întâi în rusește de către Dimitrie Grozin, fără a fi tipărită. După moartea lui Dimitrie Cantemir, datorită fiului său Antioh, devenit ambasador al Rusiei la Londra, apoi la Paris, această scriere fundamentală a cărturarului nostru a fost tradusă şi editată în limbile engleză (două volume, 1734-1735, urmată de o nouă ediție în 1756), franceză (1743, în patru volume mici). În 1745 lucrarea apare în limba germană. Ea a fost citită, prețuită înalt şi folosită în scrierile lor de către Voltaire, Byron, Victor Hugo ş.a. şi este primul tratat ce abordează problema puterii otomane şi a caracterului multicultural din imperiu. Lucrul asupra acestei opere a început în timpul aflării în Imperiul Otoman, fiind reluată după 1711 şi terminată in 1717. Această lucrare îi aduce faima europeană şi îl situează printre marii cărturari ai vremii.

Tur Virtual

Expoziții

„Șoapta armoniei...” 100 de ani de la nașterea artistului plastic Igor Vieru (1923-1988)

17 august – 26 septembrie 2023

La 23 decembrie 2023 se împlinesc 100 de ani de la nașterea renumitului artist plastic Igor Vieru (1923-1988). Cu această ocazie, în cadrul sărbătorilor Naționale ale Republicii Moldova: Ziua Independenței și Ziua Națională „Limba Noastră", Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu familia Vieru, organizează expoziția cu genericul „Șoapta armoniei..." 100 de ani de la nașterea pictorului Igor Vieru (1923-2023).

În expoziție sunt incluse o serie de picturi și ilustrații de carte semnate de Igor Vieru, precum și obiecte personale ale pictorului, păstrate în patrimoniul Muzeul Național de Istorie a Moldovei. O parte din lucrările de artă ale artistului au fost expuse în cadrul celei mai ample expoziții personale a lui Igor Vieru, găzduite de Muzeu în perioada mai-septembrie a anului 1988, la a cărei vernisare nu i-a fost dat să ajungă viu, stingându-se din viață la 24 mai 1988. Însă a fost petrecut în ultimul drum anume din acea expoziție, înconjurat de creația sa, de familie, prieteni și vizitatori ai Muzeului. Obiectele personale din expoziție sunt prezentate publicului larg pentru prima dată, acestora adăugându-li-se și o serie de fotografii oferite pentru expoziție de familia lui Igor Vieru.

Genericul expoziției actuale, a fost preluat din eseul Gânduri în pragul casei, semnat de Igor Vieru în anul 1981, unde printre altele, pictorul meditând asupra tendințelor contemporane de profanare a armoniei culorilor, specifice vechilor scoarțe, menționează că șoapta armoniei acestora a devenit un țipăt iritant, voind astfel să sublinieze importanța și necesitatea păstrării nealterate a artei noastre strămoșești.

În anul 2004, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost amenajată o altă expoziție dedicată marelui pictor: „Igor Vieru - necunoscut", organizată și suținută financiar de fiul plasticianului - Roland Vieru, în cadrul căreia au fost expuse peste 800 de piese de pictură și grafică, aflate în colecția familiei.

Expoziția este structurată în două compartimente: obiecte personale și fotografii, tablouri și desene grafice ale pictorului Igor Vieru.

În primul compartiment sunt expuse decorațiile de stat și departamentale ale URSS și RSS Moldovenească, oferite pictorului întru recunoaștere meritelor sale și adeverințele acestora, fotografii, în care sunt redate crâmpeie din viața și activitatea lui Igor Vieru, mai multe obiecte personale, cum ar fi pălăria sa de paie, vioara, la care a cântat, valiza de pictură, o palitră de culori, un vas din pentru spălarea pensulelor, un covor din familie etc. Un loc central îl ocupă șevaletul lui Igor Vieru, pe care este etalat „Autoportretul" pictorului, creat în anul 1968.

În cel de-al doilea compartiment sunt etalate o serie de lucrări, printre care picturi în ulei pe carton cum ar fi „Amintiri din copilărie" de Ion Creangă, portretul lui Ion Creangă, bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, ilustrații în guașă pe hârtie pentru cartea-manual „Abecedar" din anul 1968, la care a lucrat împreună cu poetul Grigore vieru; desene grafice la cartea lui Mihai Eminescu „Călin", decoruri pentru filmul „Podurile" de Vasile Pascaru din anul 1979, precum și ilustrații la carțile pentru copii „Guguță, căpitan de corabie", „Soacra cu trei nurori" de I. Creangă, din anul 1955, „Povestea fulgilor de nea" de Grigore Vieru, din anul 1956 etc.

Expoziția va putea fi vizitată de către publicul larg începând cu data de 17 august 2023 și până la 26 septembrie 2023, în holul de la etaj, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989, 121A.