#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

"Ştiință și societate în Basarabia epocii moderne"

(30 aprilie - 1 octombrie 2010)

Expoziția este organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Biblioteca Națională și Muzeul Literaturii Române. Obiectivul expoziției este acela de a face cunoscută publicului o istorie a științei din Basarabia epocii moderne.

Pentru prima dată sunt reunite și expuse publicului cele mai importante colecții de patrimoniu ce reflectă, atât opera de gândire a oamenilor de știință din Basarabia, cât și activitatea cotidiana a acestora. Organizată în scopul valorificării patrimoniului cultural-științific, deținut în diverse colecții, expoziția, colateral, urmărește și alte obiective:
- inventarierea estimativă/valorică a colecțiilor de patrimoniu ce țin de domeniul „evoluției științei” în Basarabia sec. XIX-înc. sec. XX;
- reconstituirea unor segmente expoziționale reprezentative, de context, prin evidențierea locului și rolului științei în dezvoltarea societății basarabene.

Prin intermediul celor 222 de piese de patrimoniu – carte, fotografie, document, distincții de merit (medalii și diplome), obiecte personale, vizitatorii pot redescoperi un capitol deosebit de relevant ce ține istoria științei din Basarabia epocii moderne. Expresie a forței creatoare a câtorva generații de basarabeni, timp de mai bine de un secol, aceste piese de valoare - studii și cercetări monografice, reviste de specialitate, anale ale unor societăți științifice, manuale didactice etc - se constituie într-un argument peren al nașterii între românii basarabeni a marii ambiții culturale, declanșată de spectacolul culturii ruse (după anul 1812). În totalitate, piesele expuse pentru public sunt expresia unui mesaj - de rezistență și de biruință a românilor basarabenilor (într-o epocă de dominație străină) - prin opere de mare cultură.

Pentru prima jumătate a secolului al XIX, viața științifică a Basarabiei este recuperată, expozițional, în baza prezentării unor societăți științifice ce își aveau sediul la Odesa (Basarabia intră în sfera de subordonare administrativă a guvernatorului General al Novorossiei):
- Societatea Imperială Agricolă din sudul Rusiei (1828) (basarabeanul A. Sturdza este unul dintre fondatorii acesteia și vicepreședinte între anii:1833- 1847).
- Societatea de Istorie și antichități din Odesa (1839). Revista editată de Societate a găzduit opera scrisa a multor basarabeni din prima jumătate a secolului al XIX-lea: Alexandru Sturdza, Costache Stamate, Alexis Nacu, Carol și Matei Cotruță, Ion Suruceanu ș.a.

Sunt valorificate o serie de lucrări scrise de autori străini. Acestea constituie – pe parcursul sec. XIX. – o parte impunătoare ale cercetărilor științifice executate la comanda imperialilor în/și despre Basarabia (A. Egunov, Berg, A. Zașciuk, P. Batiușkov etc). În paralel sunt prezentate operele unor autori autohtoni, însă realizate și/sau publicate la Sankt Petersburg, Moscova, Odesa, Kiev, București (Ştefan Margela, Iacob Hâncu, Polihronie Sîrcu, Alexandru Iațimirski, Leon Casso, Arsenie Stadnițki, Zamfir Arbore etc). Rezultatele cercetărilor în domeniul investigațiilor istorice a câtorva generații de basarabeni, au condus - spre sfârșitul sec. XIX - la delimitarea unor direcții prioritare de cercetare:
     -   Ion Suruceanu - pune bazele unei epigrafii locale
     -   Ion Halippa - întemeietorul arhivisticii locale
     -   A. Iatimirski și Polihronie Sîrcu - întemeietorii slavisticii basarabeane

Spre sfârșitul sec. XIX- înc. sec. XX, în Basarabia se observă tendința de asociere în societăți și organizații științifice. Activitatea acestora, de asemenea va fi reflectată în expoziție:
- Comisiunea savantă a Arhivelor din Basarabia (1898)
- Societatea Istorico-Arheologică Bisericească (1904).
- Societatea Naturaliștilor (1904), centru model de înaltă organizare științifico-practică în domeniul cercetărilor agricole. Activitatea acestei societăți este direct legată de constituirea și activitatea Muzeului Zemstvei (colecția de documente, fotografii, piese entomologice și ornitologice). Activitatea societății se înscrie pe linia unei tradiții locale a investigațiilor in domeniu: Şcoala pomicolă (1842), primul centru agricol de cercetare din Basarabia (N.K. Moghileanskii, N. Zubovschi, N. Dimo, M. Pautânski. P. Ungureanu).

În final, demersul expozițional este prezentat printr-o serie de publicații ale anului 1912, lucrări științifice de autentică valoare din patrimoniul național (albume, calendare, studii etc). Colecția de fotografii (format mare): centre universitare din Sankt Petersburg, Sorbona, Odesa; societăți științifice (statutul acestora), galeria de portrete /savanți basarabeni – toate expuse pe fundalul perete/sală – completează și/sau armonizează mesajul expozițional.

-Nicolai Dimo (în centru) în laboratorul său-