#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Expoziții

„Străjerii secularelor hotare”

70 de ani de la demararea cercetărilor sistematice a așezărilor medievale de pe Nistru

9 septembrie 2020 - 4 ianuarie 2021

În anul 2020 se împlinesc 70 de ani de la începutul cercetărilor arheologice sistematice ale așezărilor fortificate medievale timpurii dintre Răut și Nistru. Investigațiile realizate în siturile de la Echimăuți, Alcedar, Lucășeuca, Țareuca, Rudi-Farfuria Turcească, Poiana-Cunicea, Tătărăuca Nouă-Germănărie etc. au permis reconstituirea realităților istorice și arheologice ale perioadei secolelor IX-XI p. Chr. S-a constatat că aceste sisteme strategice complexe, alcătuite din șanț, val de pământ și lemn, înzestrate cu palisade puternice, au fost edificate în contextul apariției unor iminente primejdii din exterior și că ele puteau fi realizate de structuri politice puternice, bine închegate, de nivel regional.

Expoziția etalează o parte din descoperirile din nord-estul teritoriului pruto-nistrean, reprezentate prin așezări circulare fortificate, construite a fundamentis, „locuințe lungi", cuptoare pentru topirea fierului, ateliere meșteșugărești pentru confecționarea uneltelor și armelor din fier, os și corn sau pentru prelucrarea pieselor din argint, tumuli cu morminte de incinerație, depozite de unelte și arme, topoare de luptă, tezaure de piese de argint, conținând monede islamice și bizantine, lingouri de argint, pandantive scandinave cu ornament animalier, inclusiv de tip „Gnezdovo", greutăți din fier în folie de bronz, cântar de tip balanță, toporașe miniaturale din fier sau bronz, mărgele de chihlimbar etc. O parte din aceste materiale sunt prezentate în expoziția de bază sau în expoziția Tezaur a Muzeului, altele se păstrează în colecțiile unor muzee din Republica Moldova sau de peste hotare.

Apariția, în această perioadă, a sistemelor defensive în spațiul dintre râurile Răut și Nistru, precum și în nordul Bucovinei, a fost asociată cu pătrunderea în regiune a scandinavilor, care urmau vechiul traseu de la Marea Baltică, de-a lungul fluviilor Vistula și Nistru, numit și „cel de-al doilea drum de la varegi la greci", pentru a ajunge la Marea Neagră, în Balcani, Bizanț, Constantinopol sau Bagdad. Așezările fortificate constituiau locuri de popas pentru negustori sau tabere militare intermediare, care au devenit, cu timpul, centre militare, administrative, meșteșugărești și comerciale prospere, adevărate proto-oraşe medievale, la edificarea cărora a contribuit populația locală românească. Acestea au fost distruse, se pare, de invazia nomazilor turanici de la sfârșitul secolului al XI-lea.

Piesele arheologice care alcătuiesc fondul de bază al expoziţiei sunt autentice, originale şi doar unele dintre ele au fost supuse unor proceduri firești de restaurare şi conservare. Câteva topoare de luptă fac parte din colecția particulară a dlui Victor Borșevici. Demersul expozițional este completat cu macheta așezării fortificate de la Echimăuți, realizată în anii '60 ai secolului XX, cu câteva categorii de unelte și arme reconstituite, cu diverse imagini care ilustrează tematica abordată.

Expoziția, prin vestigiile etalate, contribuie la augmentarea dimensiunii educative și culturale a activității muzeale, la promovarea valorilor patrimoniale naționale în context internațional.

Curator: Dr. Ion Tentiuc