#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Expoziții

„Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată...”

29 iunie 2021 – 30 aprilie 2022

Expoziția, denumită generic Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată, valorifică una dintre diversele și extrem de valoroasele colecții ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei - cea de orfevrărie laică și bisericească.

Starea excepțională de conservare, paleta funcțională și originalitatea au constituit criteriile de selecție a celor peste 500 de obiecte ce compun expoziția.

Exercitând multiple funcții utilitare și estetice în ambientul cotidian din secolele XVIII-XX, piesele selectate exprimă o diversitate tipologică, un amalgam de tehnici de lucru și compoziții decorative, întruchipând predilecţia elitei locale și a Bisericii în materie de frumusețe, eleganță și rafinament.

Gama tipologică a obiectelor etalate cuprinde piese de orfevrărie laică și religioasă: fructiere, cupe, pahare, zaharniţe, bomboniere, candelabre, seturi de tacâmuri, seturi pentru prepararea şi servirea ceaiului și a cafelei, solniţe, suporturi pentru mirodenii, poșete, tabachere și port-țigarete, ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, cădelnițe, sfeșnice etc. - piese care au un caracter de uz comun, de serie, dar care sunt ilustrative pentru modul de viață și viziunea creatoare a epocii.

Circuitul expozițional sugerează dimensiunea universală a spațiului de cuprindere pentru obiectele expuse, accentul fiind pus pe piesele provenite din ateliere vest-europene, rusești, din Imperiul Otoman, dar și din unele țări asiatice.

Un centru maxim de interes prezintă lucrările de producție locală, emblematice fiind „Evanghelia", publicată la Chișinău în anul 1855, ferecată cu aplice de argint și trei paftale, pe care sunt aplicate marca fineței metalului, cea a meșterului marcator și marca atelierului de giuvaiergerie din Orhei, atelier care a funcționat în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.

Pentru unele exponate valoarea istorică este amplificată de producerea lor de către renumite centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia.

Dintre aceste piese se remarcă o călimară din argint, din sec. XIX, decorată cu perle și malahit, care a fost executată de renumita casă de giuvaiergerie rusă Fabergé. Reprezentativ este ceainicul cu suport și spirtieră din alpacă argintată, din sec. XIX, creație a firmei Christofle, care, la acea epocă, era cea mai cunoscută din Franța.

O notă de exuberanță conferă expoziției poșetele din argint, executate în tehnica filigranului, înfrumusețate cu o împletitură din fire de argint, și tabacherele, decorate cu o rețea de motive stilizate, floristice și vegetale, executate în tehnica filigranării ajurate.

Remarcabile sunt piesele care, pe lângă valoarea lor intrinsecă și artistică, au și o valoare memorială. În această categorie se distinge sfeșnicul care a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati, aplicele primarului de Chișinău Carol Schmidt, fructiera din alpacă argintată a Eugeniei Crușevan, prima femeie avocat din Basarabia, jurisconsult la Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului.

Discursul expozițional este complinit cu imaginile mărite ale unor piese din expoziție și reproducerile extinse ale siglelor imprimate pe obiecte: mărci de ateliere, mărcile meșterilor și titlul metalului.

Expoziția invită vizitatorul la un spectacol al virtualității tehnice, dar, mai ales al bucuriei de a crea.