#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată...”

29 iunie 2021 – 30 aprilie 2022

Expoziția, denumită generic Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată, valorifică una dintre diversele și extrem de valoroasele colecții ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei - cea de orfevrărie laică și bisericească.

Starea excepțională de conservare, paleta funcțională și originalitatea au constituit criteriile de selecție a celor peste 500 de obiecte ce compun expoziția.

Exercitând multiple funcții utilitare și estetice în ambientul cotidian din secolele XVIII-XX, piesele selectate exprimă o diversitate tipologică, un amalgam de tehnici de lucru și compoziții decorative, întruchipând predilecţia elitei locale și a Bisericii în materie de frumusețe, eleganță și rafinament.

Gama tipologică a obiectelor etalate cuprinde piese de orfevrărie laică și religioasă: fructiere, cupe, pahare, zaharniţe, bomboniere, candelabre, seturi de tacâmuri, seturi pentru prepararea şi servirea ceaiului și a cafelei, solniţe, suporturi pentru mirodenii, poșete, tabachere și port-țigarete, ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, cădelnițe, sfeșnice etc. - piese care au un caracter de uz comun, de serie, dar care sunt ilustrative pentru modul de viață și viziunea creatoare a epocii.

Circuitul expozițional sugerează dimensiunea universală a spațiului de cuprindere pentru obiectele expuse, accentul fiind pus pe piesele provenite din ateliere vest-europene, rusești, din Imperiul Otoman, dar și din unele țări asiatice.

Un centru maxim de interes prezintă lucrările de producție locală, emblematice fiind „Evanghelia", publicată la Chișinău în anul 1855, ferecată cu aplice de argint și trei paftale, pe care sunt aplicate marca fineței metalului, cea a meșterului marcator și marca atelierului de giuvaiergerie din Orhei, atelier care a funcționat în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.

Pentru unele exponate valoarea istorică este amplificată de producerea lor de către renumite centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia.

Dintre aceste piese se remarcă o călimară din argint, din sec. XIX, decorată cu perle și malahit, care a fost executată de renumita casă de giuvaiergerie rusă Fabergé. Reprezentativ este ceainicul cu suport și spirtieră din alpacă argintată, din sec. XIX, creație a firmei Christofle, care, la acea epocă, era cea mai cunoscută din Franța.

O notă de exuberanță conferă expoziției poșetele din argint, executate în tehnica filigranului, înfrumusețate cu o împletitură din fire de argint, și tabacherele, decorate cu o rețea de motive stilizate, floristice și vegetale, executate în tehnica filigranării ajurate.

Remarcabile sunt piesele care, pe lângă valoarea lor intrinsecă și artistică, au și o valoare memorială. În această categorie se distinge sfeșnicul care a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati, aplicele primarului de Chișinău Carol Schmidt, fructiera din alpacă argintată a Eugeniei Crușevan, prima femeie avocat din Basarabia, jurisconsult la Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului.

Discursul expozițional este complinit cu imaginile mărite ale unor piese din expoziție și reproducerile extinse ale siglelor imprimate pe obiecte: mărci de ateliere, mărcile meșterilor și titlul metalului.

Expoziția invită vizitatorul la un spectacol al virtualității tehnice, dar, mai ales al bucuriei de a crea.