#Exponatul Lunii

Figurina antropomorfă aparține perioadei eneoliticului - mijlocul mileniului V î. Hr. Aceasta a fost descoperită în stare fragmentară, în timpul săpăturilor arheologice, efectuate de I. Manzura și B. Govedaritsa în anul 2012, în așezarea Cealîc, raionul Taraclia. Fragmentele figurinei au fost găsite printre bucățile de lipitură de lut ars, în partea sudică a unei locuințe, care, cel mai probabil, reprezenta un loc special, destinat desfășurării ceremoniilor religioase. Această ipoteză este susținută și de prezența în apropierea figurinei a șapte cupe de dimensiuni mici, decorate cu ornament incizat, care, se pare, erau folosite pentru libații rituale.

Figurina este realizată din pastă fină de lut, în amestec cu ceramică pisată, și are suprafața acoperită cu un strat de angobă de culoare maro deschis. Este realizată într-o manieră realistă, tradițională pentru cultura Gumelnița, și prezintă o figură feminină în poziție verticală, cu brațele îndoite și ridicate, în așa-numita ipostază de tip „Oranta", care este răspândită pe larg în tradiția iconografică ortodoxă, când este înfățișat chipul Maicii Domnului. Capul figurinei plasat pe un gât cilindric înalt are o formă aplatizată, nasul este reprezentat printr-un brâu vertical, iar ochii - prin două orificii. Corpul este turtit, extinzându-se brusc în partea inferioară. Pe suprafața corpului este bine reliefat pieptul și ombilicul. Fesele și picioarele sunt bine conturate și decorate într-o manieră voluminoasă. Suprafața feselor este ornamentată cu incizii în formă de spirale, iar coapsele - cu incizii verticale și oblice. Sub genunchi se observă câte un brâu orizontal, care, posibil, înfățișează partea superioară a încălțămintei de tipul unor cizme înalte. Pe brațe și în partea inferioară a corpului există orificii, destinate pentru agățarea unor accesorii.

Figurinele antropomorfe aparțin categoriei obiectelor de cult și, potrivit specialiștilor, sunt asociate cu diverse ceremonii ritualice. În siturile arheologice din epocile neoliticului și eneoliticului, acestea, de regulă, sunt găsite în contexte legate de lumea mitică a zeilor sau a strămoșilor de pe cealaltă lume. În locuințe, figurinele, de obicei, sunt descoperite lângă cuptoare sau vetre, adică în locuri situate la hotarul dintre lumi. În practica funerară din timpurile respective, figurinele feminine, de obicei, sunt asociate cu înmormântările copiilor sub 10-12 ani, care, conform viziunilor oamenilor străvechi, aparțin încă parțial celeilalte lumi. Se consideră că în structurile religioase ale agricultorilor preistorici, imaginile antropomorfe feminine erau corelate cu cultul fertilității și al renașterii. Acestea, posibil, înfățișau pe Marea Zeiță-Mamă sau zeitatea fertilității. Potrivit unor cercetători, figurinele antropomorfe, în general, ar putea fi asociate cultului strămoșilor.

Dimensiunile figurinei: Înălțimea - 195 mm, Lățimea maximă - 84 mm.
Apartenența culturală: Cultura Gumelnița A, Varianta Bolgrad-Aldeni,
Datarea: cca. 4600-4400 î.Hr

Tur Virtual

Expoziții

„Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată...”

29 iunie 2021 – 30 aprilie 2022

Expoziția, denumită generic Străvechea mea argintărie, cu atâta artă cizelată, valorifică una dintre diversele și extrem de valoroasele colecții ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei - cea de orfevrărie laică și bisericească.

Starea excepțională de conservare, paleta funcțională și originalitatea au constituit criteriile de selecție a celor peste 500 de obiecte ce compun expoziția.

Exercitând multiple funcții utilitare și estetice în ambientul cotidian din secolele XVIII-XX, piesele selectate exprimă o diversitate tipologică, un amalgam de tehnici de lucru și compoziții decorative, întruchipând predilecţia elitei locale și a Bisericii în materie de frumusețe, eleganță și rafinament.

Gama tipologică a obiectelor etalate cuprinde piese de orfevrărie laică și religioasă: fructiere, cupe, pahare, zaharniţe, bomboniere, candelabre, seturi de tacâmuri, seturi pentru prepararea şi servirea ceaiului și a cafelei, solniţe, suporturi pentru mirodenii, poșete, tabachere și port-țigarete, ferecături de icoane, potire, cruci pectorale, cădelnițe, sfeșnice etc. - piese care au un caracter de uz comun, de serie, dar care sunt ilustrative pentru modul de viață și viziunea creatoare a epocii.

Circuitul expozițional sugerează dimensiunea universală a spațiului de cuprindere pentru obiectele expuse, accentul fiind pus pe piesele provenite din ateliere vest-europene, rusești, din Imperiul Otoman, dar și din unele țări asiatice.

Un centru maxim de interes prezintă lucrările de producție locală, emblematice fiind „Evanghelia", publicată la Chișinău în anul 1855, ferecată cu aplice de argint și trei paftale, pe care sunt aplicate marca fineței metalului, cea a meșterului marcator și marca atelierului de giuvaiergerie din Orhei, atelier care a funcționat în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.

Pentru unele exponate valoarea istorică este amplificată de producerea lor de către renumite centre de orfevrărie, cum ar fi cele purtând marca Fabergé, Hlebnikov, Sazicov din Rusia, Elkington din Anglia, Christofle din Franța sau Norblin și Fraget din Polonia.

Dintre aceste piese se remarcă o călimară din argint, din sec. XIX, decorată cu perle și malahit, care a fost executată de renumita casă de giuvaiergerie rusă Fabergé. Reprezentativ este ceainicul cu suport și spirtieră din alpacă argintată, din sec. XIX, creație a firmei Christofle, care, la acea epocă, era cea mai cunoscută din Franța.

O notă de exuberanță conferă expoziției poșetele din argint, executate în tehnica filigranului, înfrumusețate cu o împletitură din fire de argint, și tabacherele, decorate cu o rețea de motive stilizate, floristice și vegetale, executate în tehnica filigranării ajurate.

Remarcabile sunt piesele care, pe lângă valoarea lor intrinsecă și artistică, au și o valoare memorială. În această categorie se distinge sfeșnicul care a aparținut familiei scriitorului basarabean Constantin Stamati, aplicele primarului de Chișinău Carol Schmidt, fructiera din alpacă argintată a Eugeniei Crușevan, prima femeie avocat din Basarabia, jurisconsult la Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului.

Discursul expozițional este complinit cu imaginile mărite ale unor piese din expoziție și reproducerile extinse ale siglelor imprimate pe obiecte: mărci de ateliere, mărcile meșterilor și titlul metalului.

Expoziția invită vizitatorul la un spectacol al virtualității tehnice, dar, mai ales al bucuriei de a crea.