#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Expoziții

„Sub cer străin. Locuitorii Lituaniei în lagărele şi locurile de exil din URSS. Anii 1940-1958”

17-31 octombrie 2017

Pe 17 septembrie 2017, ora 15.00, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a avut loc inaugurarea expoziţiei „Sub cer străin. Locuitorii Lituaniei în lagărele şi locurile de exil din URSS. Anii 1940-1958", realizată de către Muzeul Victimelor Genocidului din cadrul Centrului de Cercetare a Genocidului şi Rezistenţei Populaţiei Lituaniei.

Evenimentul a fost organizat de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în cooperare cu Ambasada Republicii Lituania în Republica Moldova, prin Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1953".

La manifestarea de inaugurare, moderată de directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Eugen Sava, au luat cuvântul: Gheorghe Postică, viceministrul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; Andrei Didenko, ministru consilier al Ambasadei Lituaniei la Chișinău; Eugenijus Peikštenis, director al Muzeului Victimelor Genocidului din cadrul Centrului de Cercetare a Genocidului și Rezistenței Populației Lituaniei; prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, director al Programului de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSSM în perioada anilor 1940-1941 și 1944-1953"; dr. Ludmila Cojocaru, director de proiect din cadrul Programului de Stat.

Scopul expoziţiei este de a relata cetăţenilor Europei, în special tinerei generaţii, despre crimele comise de regimul totalitar sovietic pe teritoriul Lituaniei. La realizarea expoziţiei au fost utilizate documente şi materiale din fondurile Muzeului Victimelor Genocidului, Arhivei Speciale şi Arhivei Centrale de Stat ale Lituaniei din Vilnus, Muzeului Naţional Lituanian, Muzeului deportărilor, exilării şi rezistenţei din Kaunas, Muzeului „Alka" al regiunii Žemaitia şi Muzeului regional din Tauragė.

Exponatele povestesc despre organizarea deportărilor, despre arestări cu substrat politic, despre viaţa insuportabilă a persoanelor deportate şi a deţinuţilor din lagăre, despre condiţiile de muncă şi de trai. Cele 20 de standuri, amenajate după principiul tematic, reflectă cele mai diferite aspecte ale existenţei cotidiene a deportaţilor şi deţinuţilor politici: alimentare, îmbrăcăminte, credinţă etc., scoţând la iveală diferenţele existente în condiţiile de viaţă ale persoanelor exilate comparativ cu deţinuţii politici din lagăre. Dramatismul imaginilor, scrisorilor, documentelor legate de condiţiile în care se aflau deţinuţii politici este accentuat de motivele sârmei ghimpate, care se repetă obsesiv pe standuri.

Expoziţia a fost prezentată în premieră la 21 iunie 2011, la o serată în Parlamentul Europei, cu genericul „Prezentul şi trecutul, puse faţă în faţă", manifestarea fiind consacrată aniversării a 70-a a începutului deportărilor din Lituania. Ulterior, expoziţia a fost prezentată în Polonia, Franţa, Marea Britanie, în mai multe oraşe şi instituţii din Lituania.