#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Universul ucrainean al Mariei Prymachenko la Chișinău”

10 mai – 30 iunie 2023

Institutul Polonez din București va prezenta pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, o expoziție dedicată artistei ucrainene de artă populară Maria Prymachenko. Este un prilej pentru țările noastre de a-și exprima susținerea pentru Ucraina în aceste zile grele ale războiului. Expoziția „Universul ucrainean al Mariei Prymachenko" poate fi vizitată în perioada 10 mai - 30 iunie 2023.

Muzeul de Istorie și Etnografie din Ivankiv, aflat în regiunea Kiev, a ars în timpul invaziei ruse pe 27 februarie 2022. În colecția sa se aflau 25 de lucrări aparținând artistei ucrainene Maria Prymachenko. O parte dintre ele au reușit să fie salvate de locuitorii orașului, care le-au scos din clădirea cuprinsă de flăcări.

Universul pictorilor naivi este rupt de realitate, plin de creaturi și plante fantastice. Pentru ei, o astfel de manieră de a picta este absolut normală. Pentru noi, însă, educați în pictura academică, studierea unei lucrări care necesită din partea noastră multă atenție și cunoștințe aprofundate despre plante, animale și oameni, ne provoacă să apelăm la propria intuiție. Să ne concentrăm, așadar, la picturile Mariei Prymachenko. Sunt frumoase, colorate, pline de creaturi și plante excentrice. Nu e nimic întâmplător în asta, căci Maria a crescut într-o familie în care toți membrii săi au avut talent artistic. Bunica se specializase în încondeierea ouălor de Paște, tatăl fusese un dulgher desăvârșit, iar mamei îi plăcuse să brodeze. Tot acest anturaj, faptul că trăgea cu ochiul la ceea ce făcea tatăl său, atracția pentru ornamentele de pe broderiile și kilim-urile din lucrările mamei ei au avut un impact puternic asupra artei sale. În ornamentația bogată a lucrărilor lui Prymachenko, asemănătoare celei folosite în broderiile ucrainene, regăsim creaturile fantastice amintite mai sus. Au existat voci care au pus prezența lor pe seama bolii și suferinței prin care a trecut aceasta. Maria a avut boala Heine-Medina, numită și poliomielită sau paralizie infantilă, care, fără îndoială, a avut un impact puternic asupra psihicului ei și i-a afectat întreaga viață, inclusiv starea fizică. Din această cauză, a absolvit doar patru clase primare, neavând practic nicio șansă să devină cunoscută publicului larg.

Artista și-a petrecut ultimii opt ani de viață țintuită la pat. A pictat, a predat și a primit oaspeți până în ultimele clipe. A murit pe 18 august 1997, în același sat în care s-a născut. A fost laureată cu Premiul Național „Taras Shevchenko" pentru meritele în slujba artei URSS, iar UNESCO a declarat anul 2009 drept Anul Maria Prymachenko. În memoria sa, o planetă mică a primit numele „14624 Prymachenko". După ce a vizitat o expoziție cu lucrările lui Prymachenko la Paris, Pablo Picasso a spus: „Mă înclin în fața minunilor artistice ale acestei strălucite ucrainence".

Vernisajul expoziției va avea loc în data de 10 mai, la ora 11.00, în curtea muzeului. Expoziția „Universul ucrainean al Mariei Prymachenko" poate fi vizitată pe gardul Muzeului Național de Istorie a Moldovei în perioada 10 mai - 10 iunie 2023, str. 31 August 1989 121A.