#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„Vestigii arheologice în stepa Bugeacului. Raionul Taraclia”

24 iunie – 30 septembrie 2021

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei deţine o bogată colecţie de vestigii arheologice, rezultate din cercetările realizate în raionul Taraclia, începând cu anii ʼ70-ʼ80 ai sec. XX și până în zilele noastre.

La momentul de față, pe teritoriul raionului sunt cunoscute circa 220 de situri arheologice, atestate în preajma a 16 localități, din cele 26 care intră în componența acestei unități administrative. Printre siturile repertoriate în Registrul arheologic al Republicii Moldova se evidențiază o fortificație liniară (Valul lui Traian), 30 de așezări cu mai multe niveluri cronologice de locuire, opt necropole plane și 181 de movile funerare/tumuli. Însă doar o parte a lor a fost investigată prin săpături arheologice: patru așezări (Taraclia-Gaidabul, Taraclia I, Cealîc, Balabanu I), trei necropole plane (Cealîc, Taraclia-Gaidabul, Taraclia Centru) și 48 de tumuli (grupurile tumulare de lângă Taraclia, Balabanu, Ciumai etc.).

Ca urmare a cercetărilor de suprafață, precum și a investigațiilor arheologice, s-au atestat urme de locuire încă din epoca eneolitică timpurie (4500-4000 a. Chr.) și până în epoca medievală și premodernă - perioada nomazilor târzii (sec. XIII-XV și sec. XVI-XVIII p. Chr.).

Expoziţia reunește un număr de peste 500 de piese arheologice cu valoare ştiinţifică, istorică şi estetică, provenite din siturile de pe teritoriul raionului Taraclia, în special de la Taraclia-Gaidabul, Taraclia I, Cealîc ș.a. Sunt expuse unelte de muncă, arme, piese de podoabă și vestimentație, confecționate din piatră, os, lut, fier, bronz etc., precum și numeroase vase ceramice.

Pentru ilustrarea expoziției sunt utilizate fotografii și desene din fondurile Muzeului, din arhivele personale ale cercetătorilor și din publicațiile științifice. Pentru o mai bună percepere a realităților arheologice, expoziția este completată cu machete de tumuli, reconstituiri ale unor activități umane etc.

Rezultatele cercetărilor de pe teritoriul raionului Taraclia furnizează un vast, divers şi spectaculos bagaj informativ, important pentru cunoașterea trecutului nostru. Scopul expoziției este promovarea patrimoniului arheologic, descoperit în siturile din Taraclia, prin valorificarea vestigiilor patrimoniale care se păstrează în fondurile muzeului. Caracterul cultural și educativ al expoziției se bazează pe încercarea de a familiariza publicul larg cu materialele ce reflectă istoricitatea siturilor arheologice, diversitatea cronologică, dar și unicitatea artefactelor descoperite de-a lungul timpului în împrejurimile localităților componente ale raionului Taraclia.