EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești.

Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare. Marele cărturar a cunoscut în profunzime mediul musulman, învățând pe lângă limbile occidentale și cele orientale (turca, persana şi araba), adăugând, la instrucția deja amplă, şi cunoştinţe de logică, medicină, științele naturii, astronomie şi de muzică. Solid informat în variate domenii, politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creștină a câștigat încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obținut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat în realizarea celebrei opere „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", rămasă şi astăzi o lucrare de referință în bibliografia de specialitate.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează varianta germană a acestei lucrări, editată la Hamburg, în anul 1745. Această ediție este un volum impunător de 863 pagini, însoțită de o prefață a editorului, în limba germană, în care sunt consemnate cuvinte de laudă, de prețuire: „...considerăm că o asemenea operă de o însemnătate atât de mare trebuie să fie cunoscută nemților în limba lor maternă..."

Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părți. Prima parte, cea a creșterii, cuprinde biografiile a 19 sultani şi se încheie pe la 1672 când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic şi militar. Prin această lucrare Cantemir încearcă să atragă atenția asupra necesității închegării unei alianțe a țărilor europene împotriva expansiunii turcești. În același timp, autorul are cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii poporului turc.

Ca şi „Descrierea Moldovei", „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", s-a bucurat de o largă popularitate în cultura țărilor europene. Lucrarea a fost tradusă mai întâi în rusește de către Dimitrie Grozin, fără a fi tipărită. După moartea lui Dimitrie Cantemir, datorită fiului său Antioh, devenit ambasador al Rusiei la Londra, apoi la Paris, această scriere fundamentală a cărturarului nostru a fost tradusă şi editată în limbile engleză (două volume, 1734-1735, urmată de o nouă ediție în 1756), franceză (1743, în patru volume mici). În 1745 lucrarea apare în limba germană. Ea a fost citită, prețuită înalt şi folosită în scrierile lor de către Voltaire, Byron, Victor Hugo ş.a. şi este primul tratat ce abordează problema puterii otomane şi a caracterului multicultural din imperiu. Lucrul asupra acestei opere a început în timpul aflării în Imperiul Otoman, fiind reluată după 1711 şi terminată in 1717. Această lucrare îi aduce faima europeană şi îl situează printre marii cărturari ai vremii.

Tur Virtual


Expoziții

„Vilnius – 700 de ani”

Expoziție de fotografie veche

26 mai – 18 iunie 2023

Cel mai vechi document istoric în care este menționat numele Vilnius este o scrisoare a Marelui Duce al Lituaniei Gediminas, trimisă către Europa de Vest la 25 ianuarie 1323. Astfel, pe 25 ianuarie 2023, capitala Lituaniei sărbătorește 700 de ani de la prima mențiune.

Timp de șapte secole, Vilnius a trăit perioade de prosperitate dar și de declin. Aspectul orașului transformându-se în timp iar schimbările sale exterioare fiind în mare parte rezultatul războaielor, ocupațiilor, epidemiilor și incendiilor. Dar de fiecare dată, orașul își revenea pentru a prospera din nou. Primele, cele mai autentice imagini ale orașului au fost realizate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când fotografia, una dintre cele mai importante descoperiri tehnologice a acelor vremuri a ajuns în sfârșit la Vilnius. Istoria fotografiei în Vilnius începe în 1839, odată cu producerea și afișarea primelor imagini dagherotip. Primele studiouri foto din oraș au fost deschise în 1860 de către fotografii Abdon Korzon și Albert Swieykowski, care realizau atunci imagini cu Vilnius. Orașul a fost filmat și de fotografi veniți din străinătate, printre care Wilhelm Zakharchik, Antal Rohrbach și Konrad Brandel, care au fost primii creatori de imagini incluse în albumele Vilniaus vaizdai (Imaginile Vilniusului). Cu toate acestea, primul fotograf care a documentat în detaliu vechiul Vilnius a fost Józef Czechowicz (1818-1888). În istoria fotografiei de la Vilnius, Czechowicz este cunoscut ca fiind un creator de panorame artistice, peisaje foto impresionante ale împrejurimilor și cronicar al monumentelor arhitecturale unice și al evenimentelor importante din viața orașului.

Mai târziu, Vilnius a fost fotografiat de Stanisław Filibert Fleury (1858-1915), care, la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea, a folosit fotografia pentru a surprinde monumentele istorice și arhitecturale în fotografiile sale, precum și scene din viața de zi cu zi a orașului fotografiind cu mare plăcere oamenii în stradă, piețe, bazare și târguri.

Cea mai mare colecție de fotografii ale Vilniusului a fost asamblată de fotograful și pionierul fotografiei de artă Jan Bułhak (1876-1950). De-a lungul multor ani în care a fotografiat orașul, din 1910 până în 1944, Bułhak a creat mii de fotografii interesante și valoroase. După ce s-a stabilit la Vilnius înainte de Primul Război Mondial, a fost angajat ca fotograf de oraș, motiv pentru care cea mai mare parte a moștenirii sale constă în fotografii artistice ale arhitecturii Vilniusului: imagini ale străzilor din orașul vechi, bisericilor și interiorul acestora, mănăstirilor, palatelor și arhitecturii rezidențiale precum și alte tipuri de arhitectură și detaliile acesteia. Bułhak a acordat o atenție considerabilă luminii naturale, care a devenit un motiv estetic esențial în fotografia sa și principala sa metodă de exprimare artistică. Această expoziție prezintă o mică selecție de imagini istorice ale Vilniusului, care vor oferi vizitatorilor ocazia de a vedea și de a-și imagina cum arăta orașul în trecut. Spiritul acestui oraș istoric este perfect subliniat în cuvintele lui Jan Bułhak: „Vilnius sună, joacă și cântă prin turlele bisericilor sale, zâmbește prin florile sale de grădină, roșește prin țiglele sale, încântă cu dealurile sale înverzite și râurile limpezi, și emoționează orice inimă capabilă de iubire. Clopotele Vilniusului răsună profetic, sonor: Am fost, suntem și vom fi aici!"

 


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești. Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC