EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.
Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.

Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!). Săpăturile care au urmat - cu întreruperi mai mari sau mai mici - timp de 20 de ani, au scos la iveală urme de viețuire intensă, timp de peste trei secole, pe promontoriul de lângă s. Butuceni (Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi), a celei mai mari cetăți getice de pe teritoriul RM.

Printre vasele descoperite de către arheologi se evidențiază și câteva de dimensiuni gigantice (necunoscându-se, la moment, analogii ale acestor exemplare de veselă ceramică getică). Acestea sunt considerate vase pentru păstrarea proviziilor, mai cu seamă, a celor grăunțoase (se cunoaște că geții, popor sedentar pe aceste meleaguri, se îndeletniceau cu agricultura, creșterea vitelor și cu diverse meșteșuguri). Printre cerealele cultivate de geto-daci se numără grâul, meiul, orzul, ovăzul, secară, iar asemenea produse - esențiale în bucătăria locală - trebuiau păstrate, pentru o perioadă mai îndelungată, în condiții speciale. În aceste scopuri erau folosite vase de dimensiuni mari (chiupuri), așezate în locuri speciale - de obicei, în pivnițe.

Vasul-chiup de la Butuceni reprezintă una dintre cele mai vechi descoperiri de ceramică getică de pe teritoriul actual al RM, provenind din săpăturile din anul 1947 ale lui Gh. Smirnov. Vasul-chiup are un corp ovoidal, cu un gât lung, care se lărgește spre extremitatea superioară, cu o buză mare, evazată, și este prevăzut cu patru toarte-suporturi, dispuse pe linia diametrului maxim al corpului. Chiupul este decorat cu niște ornamente aplicate în relief, diverse ca formă si mărime, dispuse în diferite părți ale vasului: „virgule" (rithoane schematizate?), linii văluroase, în formă de potcoavă sau litera „omega". Culoarea vasului variază de la gri-închis spre gălbuie, având suprafața lustruită minuțios.

Dimensiunile vasului: H. - 680 mm; D.max - 430 mm; D.buzei - 340x360 mm; H.gâtului - 170 mm; D. fundului - 170 mm.


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Expoziții

„World Press Photo 2021”

10 noiembrie - 1 decembrie 2021

Expoziția World Press Photo 2021 a fost lansată la Muzeul Național de Istorie: „Imaginile redau provocări care trezesc emoții puternice și nu lasă pe nimeni indiferent".

Pentru al cincilea an consecutiv, Republica Moldova găzduiește expoziția internațională World Press Photo, organizată de Fundația World Press Photo din Olanda, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău. Lansarea expoziției, desfășurată sub genericul „Istorii care contează", a avut loc miercuri, 10 noiembrie, 2021, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

La lansarea expoziției au fost prezenți ambasadori și reprezentanți ai organizațiilor internaționale cu sediul la Chișinău, precum și jurnaliști, fotojurnaliști, studenți.

Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, Floris van Eijk, a ținut un discurs în limba română în care a apreciat efortul Fundației World Press Photo din Olanda în susținerea fotojurnalismului în domeniul drepturilor omului. „Expoziția reflectă istorii din întreaga lume, văzute prin lentila fotografilor. Aceste istorii prezintă o sinteză a celor mai importante și cutremurătoare evenimente ale anului. Astfel, această expoziție este o oportunitate unică de a trăi sau retrăi evenimente ce au marcat și ce au prefigurat omenirea pe parcursul anului precedent. În mod special, expoziția se focusează pe istorii ce reprezintă provocări ale drepturilor omului. Imaginile din cadrul expoziției redau aceste provocări într-o manieră care pe alocuri trezește emoții puternice, care cu siguranță nu lasă pe nimeni indiferent. Astfel, expoziția creează o punte de comunicare directă și fără echivoc cu spectatorul", a spus Floris van Eijk.

 

 

 

Cu prilejul lansării expoziției, la Chișinău a venit Raphael Dias e Silva, coordonator Expoziţii World Press Photo, Olanda, care a menționat că World Press Photo celebrează în fiecare an munca fotografilor și jurnaliştilor care se expun pericolului pentru a oferi publicului informaţii de încredere.

„În acest an, juriul a selectat 45 de câștigători la opt categorii. Poveștile expuse de aceștia variază de la lucrători din domeniul sănătății din prima linie la soluții pentru schimbări climatice, trecând prin protestele Black Lives Matter și o poveste unică despre salvarea unei girafe în Kenya. Colecția din acest an evidențiază, de asemenea, felul în care viața noastră a fost afectată de criza COVID-19, atât prin crizele sale vizibile, cât și prin cele invizibile. În acest sens, nu există un exemplu mai elocvent decât Fotografia anului - The First Embrace de Mads Nissen. Ea ilustrează prima îmbrățișare printr-o perdea de plastic primită de o femeie într-o casă de îngrijire din Brazilia după cinci luni de izolare și restricții. Acest portret reflectă speranță și conexiune. De fapt, acesta este sentimentul pe care sperăm să-l trăiți de la această expoziție: conexiune, curiozitate intelectuală și angajament comun față de știri de încredere", a precizat Raphael Dias e Silva.

Victoria Dodon, redactoră-șefă în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent, a menționat că CJI este onorat să contribuie la găzduirea la Chișinău, pentru a 5-a oară, a prestigioasei expoziții World Press Photo. „În acest mod, promovăm importanța fotojurnalismului pentru libertatea de exprimare și onorăm munca deloc ușoară a fotografilor din întreaga lume, care documentează realitatea așa cum este ea - crudă, neretușată - și ne-o transmit. O fac în cea mai accesibilă formă - imaginea, deosebit de importantă în era rețelelor sociale, când consumăm foarte multă informație vizuală. Genericul acestei expoziții - Istorii care contează - concentrează în sine importanța mesajelor pe care le comunică fiecare dintre fotografiile expuse, care decodifică o întreagă poveste. Toate la un loc ilustrează în retrospectivă un an deloc ușor - Covid, conflicte armate, proteste, probleme de mediu, de migrație, de sănătate, portrete ale oamenilor care fie suferă, fie se autodepășesc, fie înfruntă sistemul", a spus Victoria Dodon.

Fotojurnalistul Nicolae Pojoga a evidențiat importanța legendei unei imagini care să spună multe în cuvinte puține. „Fotografia fără cercetare, fără înțelegerea fenomenului, fără durere și suferință și fără un text pertinent este o simplă fotografie. Astăzi, imaginea propriu-zisă nu mai este o enigmă, ea poate fi făcută cu orice dispozitiv electronic. Mult mai mult contează gradul de conștientizare și pătrundere a fotografului într-o problemă sau alta", consideră Nicolae Pojoga.

Directorul Muzeului Național de Istorie, Eugen Sava, instituție care de patru ani este gazda acestui eveniment, a evidențiat faptul că expoziția este una valoroasă pentru muzeu, iar an de an mii de vizitatori îi trec pragul pentru a face cunoștință cu istoriile din spatele fotografiilor desemnate câștigătoare. „Vă îndemnăm să vizitați expoziția în următoarele trei săptămâni", a spus Eugen Sava.

În acest an, la concurs au participat 4.315 fotografi din 130 de țări care au expediat 74.470 de imagini. Câștigătorii concursului World Press Photo 2021 sunt 45 de fotografi și fotografe din 28 de țări: Argentina, Armenia, Australia, Bangladesh, Belarus, Brazilia, Canada, Danemarca, Franța, Grecia, India, Indonezia, Italia, Iran, Irlanda, Mexic, Myanmar, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Țările de Jos, Statele Unite.

Expoziţia anuală internaţională World Press Photo este itinerantă în întreaga lume. Aceasta este montată în aproape 100 de spaţii din circa 45 de ţări şi este vizitată de peste 4 milioane de persoane la fiecare ediţie.

Prima ediţie a World Press Photo a avut loc în anul 1955, când un grup de fotografi olandezi a organizat un concurs pentru a-şi expune lucrările în faţa unei audienţe internaţionale. Pe parcursul anilor, aceasta a devenit una dintre cele mai prestigioase competiţii de fotografie şi jurnalism vizual din lume.

La Chişinău, expoziţia a fost organizată în premieră în anul 2017.

Iubitorii de fotografie pot vizita expoziția World Press Photo la Muzeul Național de Istorie în următoarele trei săptămâni, până pe 1 decembrie.

Evenimentul este organizat de Fundația World Press Photo din Olanda, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău.



 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!)...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu