EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual


Expoziții

„World Press Photo 2021”

10 noiembrie - 1 decembrie 2021

Expoziția World Press Photo 2021 a fost lansată la Muzeul Național de Istorie: „Imaginile redau provocări care trezesc emoții puternice și nu lasă pe nimeni indiferent".

Pentru al cincilea an consecutiv, Republica Moldova găzduiește expoziția internațională World Press Photo, organizată de Fundația World Press Photo din Olanda, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău. Lansarea expoziției, desfășurată sub genericul „Istorii care contează", a avut loc miercuri, 10 noiembrie, 2021, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

La lansarea expoziției au fost prezenți ambasadori și reprezentanți ai organizațiilor internaționale cu sediul la Chișinău, precum și jurnaliști, fotojurnaliști, studenți.

Șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, Floris van Eijk, a ținut un discurs în limba română în care a apreciat efortul Fundației World Press Photo din Olanda în susținerea fotojurnalismului în domeniul drepturilor omului. „Expoziția reflectă istorii din întreaga lume, văzute prin lentila fotografilor. Aceste istorii prezintă o sinteză a celor mai importante și cutremurătoare evenimente ale anului. Astfel, această expoziție este o oportunitate unică de a trăi sau retrăi evenimente ce au marcat și ce au prefigurat omenirea pe parcursul anului precedent. În mod special, expoziția se focusează pe istorii ce reprezintă provocări ale drepturilor omului. Imaginile din cadrul expoziției redau aceste provocări într-o manieră care pe alocuri trezește emoții puternice, care cu siguranță nu lasă pe nimeni indiferent. Astfel, expoziția creează o punte de comunicare directă și fără echivoc cu spectatorul", a spus Floris van Eijk.

 

 

 

Cu prilejul lansării expoziției, la Chișinău a venit Raphael Dias e Silva, coordonator Expoziţii World Press Photo, Olanda, care a menționat că World Press Photo celebrează în fiecare an munca fotografilor și jurnaliştilor care se expun pericolului pentru a oferi publicului informaţii de încredere.

„În acest an, juriul a selectat 45 de câștigători la opt categorii. Poveștile expuse de aceștia variază de la lucrători din domeniul sănătății din prima linie la soluții pentru schimbări climatice, trecând prin protestele Black Lives Matter și o poveste unică despre salvarea unei girafe în Kenya. Colecția din acest an evidențiază, de asemenea, felul în care viața noastră a fost afectată de criza COVID-19, atât prin crizele sale vizibile, cât și prin cele invizibile. În acest sens, nu există un exemplu mai elocvent decât Fotografia anului - The First Embrace de Mads Nissen. Ea ilustrează prima îmbrățișare printr-o perdea de plastic primită de o femeie într-o casă de îngrijire din Brazilia după cinci luni de izolare și restricții. Acest portret reflectă speranță și conexiune. De fapt, acesta este sentimentul pe care sperăm să-l trăiți de la această expoziție: conexiune, curiozitate intelectuală și angajament comun față de știri de încredere", a precizat Raphael Dias e Silva.

Victoria Dodon, redactoră-șefă în cadrul Centrului pentru Jurnalism Independent, a menționat că CJI este onorat să contribuie la găzduirea la Chișinău, pentru a 5-a oară, a prestigioasei expoziții World Press Photo. „În acest mod, promovăm importanța fotojurnalismului pentru libertatea de exprimare și onorăm munca deloc ușoară a fotografilor din întreaga lume, care documentează realitatea așa cum este ea - crudă, neretușată - și ne-o transmit. O fac în cea mai accesibilă formă - imaginea, deosebit de importantă în era rețelelor sociale, când consumăm foarte multă informație vizuală. Genericul acestei expoziții - Istorii care contează - concentrează în sine importanța mesajelor pe care le comunică fiecare dintre fotografiile expuse, care decodifică o întreagă poveste. Toate la un loc ilustrează în retrospectivă un an deloc ușor - Covid, conflicte armate, proteste, probleme de mediu, de migrație, de sănătate, portrete ale oamenilor care fie suferă, fie se autodepășesc, fie înfruntă sistemul", a spus Victoria Dodon.

Fotojurnalistul Nicolae Pojoga a evidențiat importanța legendei unei imagini care să spună multe în cuvinte puține. „Fotografia fără cercetare, fără înțelegerea fenomenului, fără durere și suferință și fără un text pertinent este o simplă fotografie. Astăzi, imaginea propriu-zisă nu mai este o enigmă, ea poate fi făcută cu orice dispozitiv electronic. Mult mai mult contează gradul de conștientizare și pătrundere a fotografului într-o problemă sau alta", consideră Nicolae Pojoga.

Directorul Muzeului Național de Istorie, Eugen Sava, instituție care de patru ani este gazda acestui eveniment, a evidențiat faptul că expoziția este una valoroasă pentru muzeu, iar an de an mii de vizitatori îi trec pragul pentru a face cunoștință cu istoriile din spatele fotografiilor desemnate câștigătoare. „Vă îndemnăm să vizitați expoziția în următoarele trei săptămâni", a spus Eugen Sava.

În acest an, la concurs au participat 4.315 fotografi din 130 de țări care au expediat 74.470 de imagini. Câștigătorii concursului World Press Photo 2021 sunt 45 de fotografi și fotografe din 28 de țări: Argentina, Armenia, Australia, Bangladesh, Belarus, Brazilia, Canada, Danemarca, Franța, Grecia, India, Indonezia, Italia, Iran, Irlanda, Mexic, Myanmar, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Țările de Jos, Statele Unite.

Expoziţia anuală internaţională World Press Photo este itinerantă în întreaga lume. Aceasta este montată în aproape 100 de spaţii din circa 45 de ţări şi este vizitată de peste 4 milioane de persoane la fiecare ediţie.

Prima ediţie a World Press Photo a avut loc în anul 1955, când un grup de fotografi olandezi a organizat un concurs pentru a-şi expune lucrările în faţa unei audienţe internaţionale. Pe parcursul anilor, aceasta a devenit una dintre cele mai prestigioase competiţii de fotografie şi jurnalism vizual din lume.

La Chişinău, expoziţia a fost organizată în premieră în anul 2017.

Iubitorii de fotografie pot vizita expoziția World Press Photo la Muzeul Național de Istorie în următoarele trei săptămâni, până pe 1 decembrie.

Evenimentul este organizat de Fundația World Press Photo din Olanda, în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, cu suportul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău.


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC