#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Colaborare internaţională

2016

Între 2 martie și 10 aprilie 2016, la MNIM a fost organizat un eveniment de aniversare a unui personaj emblematic pentru Cehia, Václav Havel. Expoziția temporară intitulată „Portretul lui Václav Havel" a fost adusă la Chișinău de către Centrul Ceh din București.

Prin intermediul Centrului Cultural German AKZENTE din Chișinău, compozitorul Adrian Oswalt din Germania a susținut o conferință publică cu tema „Istoria flașnetei", precum și un recital de muzică mecanică în cadrul evenimentului „Noaptea Muzeelor", 16 mai 2016.

În baza acordului de colaborare cu Herendi Porcelánmanufaktúra Zrt. din Ungaria, la MNIM a fost organizată o expoziție excepțională de porțelan maghiar, intitulată „Strălucirea Herend", 13 mai - 12 iulie 2016. Cu prilejul deschiderii expoziției, muzeul a fost vizitat de directorul general al Manufacturii de Porțelan Herend, dr. Attila Simon.

Cinci muzeografi din cadrul MNIM au participat la proiectul „Zilele muzeografilor - Memorie, conștiință, istorie", care s-a desfășurat la București, România, în perioada 6-10 iunie. Proiectul a fost derulat de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova. Vizita de studiu a cuprins ateliere de lucru și prezentări ținute de experți în domeniu din cadrul unor muzee din București, întâlniri cu reprezentanți ai mediului academic și vizite de documentare la muzee.

MNIM a participat la realizarea expoziției „România în Marele Război", deschisă la Muzeul Național de Istorie a României la 15 septembrie 2016. În acest sens, 25 de documente și fotografii despre situația din Basarabia în anii Primului Război Mondial au fost incluse în expoziție și în catalog.

Între 21 și 24 septembrie 2016, s-a desfășurat cel de-al XVI-lea Simpozion de Numismatică, organizat în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" din București. La eveniment au participat cercetători numismați și colecționari din Republica Moldova, România, Franța, Japonia, Ucraina, Belarus, Slovacia și Polonia.

În baza acordului de colaborare între Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Ministerul Patrimoniului Național al Poloniei, restauratorul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Daniela Ferroni, a efectuat o vizită de studiu în Polonia în perioada 10-15 octombrie 2016. Tema delegației de documentare: „Conservarea-restaurarea patrimoniului mobil, a monumentelor istorice și digitalizarea patrimoniului cultural".

În perioada 3-12 octombrie 2016, s-a desfășurat a doua etapă din cadrul proiectului moldo-german (Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău - Frei Universität, Berlin) inițiat cu scopul verificării și cercetării așezărilor culturii Sabatinovka, identificate în văile râului Ialpug și a afluenților săi.

În baza acordului de colaborare, Centrul Polonez din București a organizat la MNIM o expoziție temporară cu tema „Războiul în afișul polonez. Colecția Krzysztof Dydo". Perioada de expunere: 3-30 noiembrie 2016.

#Exponatul Lunii

Clopoței decorativi

2016

#Exponatul Lunii