#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Al XI-lea Simpozion de Numismatică

4 septembrie 2010

În zilele de 3-4 septembrie 2010 la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei din Chișinău și-a desfășurat lucrările Simpozionul XI de Numismatică organizat de către Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din București și Societatea numismatică din Republica Moldova. La manifestare au participat specialiști din domeniul numismaticii și a altor științe conexe: medalistică, heraldică, toreutică din Franța, România, Ucraina, Germania și Republica Moldova. Menționăm prezența la Simpozion a domnului dr. Georges DEPEYROT, Ecole Normale Supérieure, Paris, care este și coordonatorului Convenției Europene de Cercetare / Groupement de Recherche Européen (GDRE) «Trouvailles monétaires» din componența căruia face parte și Republica Moldova, fiind reprezentată de specialiști de la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei și Institutul Patrimoniului Cultural. În cadrul Simpozionului a avut loc și ședința publică a proiectului GDRE cu participarea laboratorului moldovenesc și a celor românești.

România a fost reprezentată de cercetători din București, Tulcea și Suceava. Din partea coorganizatorilor de la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române din București au participat dnul Eugen Nicolae, director adjunct științific și dnii Aurel Vîlcu și Theodor Isvoranu. Semnalăm prezența dnei Monica Dejan, cercetător la Muzeul Bucovinei din Suceava și a dnului Aurel Stănică, colaborator al Muzeului de Istorie și Arheologie din Tulcea.

Ca și la alte ediții, la Simpozion au fost prezenți cercetători din Ucraina. Cu această ocazie ne-am bucurat de participarea dnei Irina Korpusova, numismat de la Muzeul de Arheologie și a dnei Irina Ozerejanskaja de la Muzeul de Studiere a Ţinutului din Odesa. Printre participanții fideli la Simpozion în menționăm pe dnul Andrei Crivenco de la Tiraspol.

În cadrul Simpozionului au fost prezentate cca 20 de comuninicări științifice de o înaltă ținută științifică, fiind puse în circuitul științific sau comentate mai multe materiale din domeniul numismaticii antice, a numismaticii medievale orientale și europene, moderne, precum și din domeniul medalisticii, heraldicii, a toreuticii, etc.