#Exponatul Lunii

Peter Carl Fabergé (1846-1920), a fost un renumit bijutier de origine franceză, devenit furnizorul oficial de bijuterii pentru casa imperială din Rusia, iar atunci când spunem Fabergé, ne referim nu doar la bijuterie ci, în mod deosebit, la artă.

Renumita casă rusă de giuvaiergerie Fabergé a primit recunoașterea mondială prin orfevrăria sa fină și inedită. La sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX, Casa Fabergé reprezenta un fenomen de talie mondială, cunoscută datorită celor mai spectaculoase obiecte - celebrele „ouă de Paşti" realizate din metale şi pietre preţioase. Primul ou a fost confecţionat în anul 1885 când ţarul Alexandru III decide să îi facă un cadou mai deosebit soţiei sale cu ocazia celor 20 de ani de căsătorie. Pentru că aniversarea era în preajma sărbătorilor pascale, ţarul îi cere lui C. Faberge să îi creeze o bijuterie unică, sub formă de ou, care să fie extrem de preţioasă, la fel ca şi soţia sa - Maria. Aşa au apărut „ouăle Faberge" şi tradiţia anuală de Paşti a acestora de la curtea ţarului rus. Timp de 32 de ani, până la revoluţia bolşevică din 1917, care a dus la sfârşitul monarhiei ţariste, Casa Faberge a creat aproximativ 70 de ouă, dintre care peste 50 s-au păstrat până azi, fiecare constituind o operă de artă de o frumuseţe rară - simbol al luxului şi aristocraţiei.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei păstrează și el, printre comorile sale, piese de giuvaiergerie care poartă semnătura Fabergé. Aici expunem o călimară din argint, sec. XIX, acoperită integral cu ornamente stilizate, în stil rusesc modern influenţat de arta rusă-bizantină medievală. Corpul piesei reprezintă o sferă pe un suport din marmură, de forma unui trunchi de piramidă, prinsă cu piciorușe mici, sferice. Călimara este acoperită integral cu ornamente stilizate de o frumusețe rară, și este decorată cu perle și malachit. Această piesă de artă are înălțimea de 15 cm și diametrul de 9 cm. Capacul este conceput să semene cu cupola tradiţională a bisericilor ruseşti.

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

#Exponatul Lunii

Aprilie 2020

Deschidem astăzi o nouă etapă în prezentarea patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei prin #exponatul lunii. Piese care nu sunt cunoscute publicului larg, dar sunt atât de valoroase încât merită un loc special, vor putea fi admirate în incinta muzeului, imediat ce ne vom deschide uşile. Până atunci, vă invităm să le admiraţi aici.

Seria #exponatul lunii începe cu o minunată cupă de argint de tip Bol cu coaste, ornamentată cu trei brâie, realizate prin batere. Primul, în formă de palmete, al doilea - cu figuri geometrice, iar al treilea - în formă de coaste. Fundul este concav.

Bolul este considerat un vas pentru băut. Astfel de piese au fost lucrate din diferite materii prime: ceramică, sticlă, metale neferoase, dar şi din metale nobile (aur şi argint). Produse în Imperiul Ahemenid (Persan), astfel de cupe erau folosite pe larg într-un un spaţiu geografic întins, din Grecia până în Tibet şi Asia Centrală. Vasele din metale nobile, în special cele de argint, care erau mai numeroase, au fost folosite de aristocraţii locali şi ca piesă uzuală (în timpul ospeţelor festive), dar şi ca simboluri ale bogăţiei acestora. Bolurile puteau fi depozitate în vistieria regală, puteau fi oferite cadou diverselor persoane pe care liderii sperau să-i influenţeze.

Acest tip de phiale era copiat şi de către meşterii giuvaieri din mediul local tracic, fapt demonstrat de prezenţa bolurilor asemănătoare în diverse tezaure, ce au aparţinut regilor traco-geţi. Forma acestui bol demonstrează o iscusinţă deosebită, iar maniera de producţie denotă, fără îndoială, o influenţă orientală.

Dimensiuni: diametru - 12,3 cm, înălţime - 5,5 cm, greutate - 211 g, titlu - 950%.

Vasul poate fi datat cu mijlocul sec. VI - mijlocul sec. IV a. Chr.