EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.).

Acest tip de amforă este cunoscut în literatura de specialitate și ca: „urnă facială", amforă cu ornament de tip „chip de bufniță", amforă cu ornament „facial" sau „amforă facială". Denumirea se datorează atât ornamentului specific cât și formei tronconice sau rotunjite a corpului. Decorul de pe vas a fost interpretat ca fiind capul unei bufnițe (cercurile mari de pe laturile mânerelor ar reprezenta ochii, iar mânerele - ciocul). Cu aceeași probabilitate, decorul poate prezenta imagini ale unor creaturi mitologice cu două sau cu patru fețe, de caracter antropomorf, zoomorf sau ornitomorf, specifice panteonului culturii Cucuteni-Tripolie.

Originea amforelor cu ornament „facial" poate fi găsită în vasele antropomorfe cu două fețe și corp rotunjit, prevăzute cu două sau patru mânere, care redau două figuri feminine statuare, amplasate spate la spate. Se consideră că ele reprezintă principala zeitate feminină a panteonului Cucuteni-Tripolie - Zeița Mamă sau Zeița Universului, imaginată în două ipostaze diferite.

Prin formă și ornamentică, amfora facială reflectă credințele și viziunile predominante ale comunităților umane din toate timpurile privind structura Universului, reprezintă un adevărat poem mitologic despre originile Omului și al Pământului, idei/concepte ce se desfășoară în adevărate dimensiuni cosmice. Ornamentul stilizat antropo- și zoomorf de pe vas, desfășurat în două sau trei niveluri pe verticală și pe compartimentat în patru orizonturi, reprezintă Spațiului Cosmic, Centrul și părțile lumii cu Muntele Cosmic, Pământul și Cerul, Arborele Vieții, Soarele și Luna în diferitele ei faze etc. În spațiul ornamental al amforei sunt incluși, prin imagini, cei care îl locuiesc: animale, păsări sau simbolurile acestora. Cea mai importantă zonă ornamentală de pe amforă este spațiul dintre mânere. Ornamentul vasului reflectă una dintre cele mai semnificative teme ale credințelor comunităților culturii Cucuteni-Tripolie - tema legăturii indisolubile dintre Pământ și Cer.


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

#Exponatul Lunii

Aprilie 2021

Cruce-fibulă

Din perioada de debut a creștinismului, crucea semnifica nu doar instrumentul de tortură, ci și simbolul biruinței asupra morții, simbol al mântuirii.

Piesa pe care o prezentăm luna aceasta este executată din argint, având forma unei cruci de tip bizantin, cu marginile brațelor trapezoidale. Brațele laterale și cel din partea inferioară par că sunt întoarse în interiorul unui vas (potir?) cu „piciorușul" în formă de trapez.

Brațele crucii și ale „potirului" se finalizau cu un element decorativ în formă de sferă (picătură). Crucea are un decor în relief, executat în tehnica filigranului și granulației, compus din picături, șnururi - duble și triple -, cercuri cu picătură în centru, frunze de trifoi (?). În centrul crucii, la intersecția brațelor, se află o montură circulară cu marginea șnurată, în care se află un granat. Totuși, elementul decorativ principal reprezintă imaginile a patru păuni spre dreapta, cu un șarpe în cioc, dispuși pe toate brațele crucii. Imaginea păunilor este redată într-o manieră artistică însă coada este stilizată sub formă de palmetă.

Păunul, originar din India, datorită cozii sale luxoase în formă de evantai, era considerat simbol al Soarelui. În Grecia antică, el era considerat păsărea sacră a zeiței Hera, iar în Roma antică - a zeiei Iuno. În Rusia kieveană, păunul (pasărea-măiastră) simboliza, la fel, Soarele. În Occident, păunul era considerat un ucigaș de șarpe, iar culorile irizate ale cozii erau atribuite capacității sale de a transforma veninul șarpelui în substanță solară. De vreme ce șerpii din simbolismul iranian erau considerați dușmanii soarelui, se credea că păunul ucide șerpii, pentru ca din saliva lor să-și creeze „ochii" irizați de bronz-verde și albastru-auriu de pe penele cozii sale.

Splendoarea strălucitoare a cozii păunului mascul este motivul pentru care îl comparăm cu zeii nemuritori și, prin urmare, cu nemurirea. Păunii sunt cunoscuți ca o emblemă a măreției, a autorității regale, a superiorității spirituale, a creației ideale.

În perioada timpurie a creștinismului, păunul reprezenta simbolul iubirii, învierii, nemuririi, frumuseții, al veșniciei sufletului, al ochiului atotvăzător al Bisericii, iar pana de păun era emblema Sf. Varvara. Reprezentarea păunilor cu șarpele în cioc, pe cruce, nu este deloc întâmplătoare, ea simbolizând victoria lui Christos asupra Răului.

Pe partea din spate a crucii sunt păstrate urmele unui dispozitiv de fixare, care, probabil, se completa cu un ac (lipsă), piesa având astfel și o funcționalitate de agrafă (fibulă), care, cu siguranță, se prindea pe stofă. Presupunem datarea piesei cu sec. IX-XII.

Piesa are următoarele dimensiuni: înălțimea- 125 mm; lățimea - 86 mm; greutatea - 47 g.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.). Acest tip de amforă este cunoscut în literatura de specialitate și ca: „urnă facială", amforă cu ornament de tip „chip de bufniță", amforă cu ornament „facial" sau „amforă facială". Denumirea se datorează atât ornamentului specific cât și formei tronconice sau rotunjite a corpului. Decorul de pe vas a fost interpretat ca fiind capul unei bufnițe (cercurile mari de pe laturile mânerelor ar reprezenta ochii, iar mânerele - ciocul). Cu aceeași probabilitate, decorul poate prezenta imagini ale unor creaturi mitologice cu două sau cu patru fețe, de caracter antropomorf, zoomorf sau ornitomorf, specifice panteonului culturii Cucuteni-Tripolie...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu