#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Atelierul arheologic „EU4Dialogue: Archaeology”

4-6 iunie 2024

La Muzeul Național de Istorie a Moldovei (MNIM), între 4-6 iunie, a avut loc Atelierul arheologic „EU4Dialogue: Archaeology", manifestare științifică care a reunit arheologi din Republica Moldova, Germania, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și România, cu scopul de a aborda subiecte din domeniul arheologiei, patrimoniului cultural-istoric, dar și despre modalitatea de a conecta arheologia cu tehnologiile viitorului, creând un registru digital al siturilor arheologice din Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Republica Moldova.

Evenimentul de deschidere a avut loc în Sala Albastră a MNIM. La deschiderea oficială a Atelierului au fost prezentate cuvinte de salut de către Directorul general al MNIM, dr. hab. Eugen Sava, Directorul Departamentului Eurasia a Institutului German de Arheologie Prof. Dr.hab. Svend Hansen Secretarul de stat a Ministerul Culturii al Republicii Moldova Ion Budeci, Secretarul științific general al Academiei de Științe a Moldovei dr. hab. Liliana Condraticova, care au remarcat importanța internațională a manifestării științifice organizate la Chișinău.

Pentru contribuțiile substanțiale în activitatea de cercetare în domeniul arheologiei și pentru colaborarea eficientă cu mediul academic din Republica Moldova, dl Prof. Dr.hab. Svend Hansen a fost decorat cu medalia „Dimitrie Cantemir" din partea Academiei de Științe a Moldovei.

Comunicările științifice din cadrul Atelierului arheologic „EU4Dialogue: Archaeology" a avut loc în Sala de conferințe a MNIM, în care pe parcursul a două zile, au fost prezentate mai multe comunicări, cu referire la diferite aspecte ale cercetărilor și salvgardării siturilor arheologice din Europa de Est și Caucaz. Prezentările au acoperit o gamă largă de subiecte, de la inventarierea și administrarea siturilor arheologice până la evaluarea și excavarea acestora. Un accent deosebit a fost pus pe dezvoltarea și utilizarea bazelor electronice de date pentru siturile arheologice din Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Republica Moldova. De asemenea, au fost discutate aspecte legate de accesul la hărți și date digitale esențiale pentru specialiștii din domeniu, evidențiind evoluțiile tehnologice și impactul acestora asupra cercetării arheologice. Astfel, manifestarea a oferit o perspectivă cuprinzătoare asupra progreselor și provocărilor din domeniul arheologiei dar și asupra necesități creării unei baze de date comune de situri arheologice.

Evenimentul a fost organizat de Göthe-Institut filiala Georgia, Departamentul Eurasia al Institutului German de Arheologie și Muzeul Național de Istorie a Moldovei cu sprijinul Uniunii Europene.