#Exponatul Lunii

Piesa reprezintă partea inferioară a piciorului unei mese festive, confectiontă din marmură alb-gri. În partea superioară este prevăzută cu o proeminență asemănătoatre unui capiteliu al ordinului doric, pe platforma orizontală a căruia este o adâncitură gravată, pătrată, prevăzută pentru fixarea celei de-a doua părți a picioruui (cea superioară). Partea inferioară a piciorului este executată în stil antropomorf, în opinia noastră, având două variante de identificare a personajului. Prima ar sugera imaginea capului tânărului Heracle (Heracles - Ἡρακλῆς) (fără barbă), cel mai iubit erou al antichității, care poartă pe cap blana leului din Nemeea - Λέων της Νεμέας, un monstru vicios din mitologia greacă, care a trăit în Nemeea și, în cele din urmă, a fost ucis de către Heracles. Prima muncă a lui Heracles - din cele douăsprezece, stabilite de către regele Euristeu (vărul său) - a fost să ucidă leul din Nemeea și să aducă regelui blana sa. Din mitologia greacă mai este cunoscut faptul că leul din Nemeea lua chipul unei femei frumoase, pentru a-i ademeni pe oamenii din satele vecine, care doreau să salveze fata aflată în primejdie. După intrarea în peșteră, omul vedea o femeie, care se prefăcea, de obicei, că e rănită și se grăbea s-o ajute. Când acesta se apropia foarte mult, femeia se transforma în leu și-l omora. Leul devora apoi omul, oferindu-i oasele lui Hades - ᾍδης, zeul Infernului, care trăia în împărăția umbrelor. Cea de a două variantă a reprezentării antropomorfe ar putea fi cea a lui Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei în a doua jumătate a sec. IV a. Chr., unul din cei mai vestiți eroi ai lumii grecești, care este reprezentat, pe unele imagini, cu chipul lui Heracles - având blana leului pe el. Unii cercetători consideră obiceiul purtării blănii leului ucis drept semn al puterii regale. Chiar însuși cuvântul βασιλεύς, tradus din greaca veche, înseamnă „cel ce merge pe calea leului", adică rege. Acest titlu era purtat de regii greci din perioada homerică, iar mai târziu, începând cu sec. VII p.Chr., - de către regii bizantini.

Piesa ar putea fi datată cu sec. V-VI p. Chr., iar posibila provenință ar fi Asia Mică.

Ea se află în colecția Muzeului de circa 10 ani. Suportul din granit gri nu aparține piesei originale.

Caracteristicile metrice: H: 330 mm; LA: 112 mm.

Tur Virtual

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Arhiva Evenimentelor

Balul Brazilor de Crăciun

11 decembrie 2015

Cea de-a cincea ediție a Expoziției Brazilor de Crăciun s-a încheiat cu tradiționalul Bal al Brazilor de Crăciun, eveniment caritabil marca KLumea, care s-a desfășurat în seara zilei de 11 decembrie la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Evenimentul, care i-a avut ca amfitrioni pe Nata Albot și actorul Emilian Crețu, a adunat un public numeros, dornic să susțină tinerii talentați și creativi și să se implice în acte de caritate. Publicul invitat a avut parte de o seară specială, din care au făcut parte desemnarea câștigătorilor Balului Brazilor de Crăciun, licitarea celor mai creative lucrări din concurs, tombola cu cadouri de Crăciun, prezentarea de modă cu rochii din catifea create de Oxana Munteanu, suita de colinde susținute de grupul „Sânziene", momentul artistic al tânărului acordeonist Radu Rățoi și recitalul cântărețului de muzică pop Pasha Parfeni.

În cadrul evenimentului au fost licitați 10 brazi din cei 57 realizați de studenți ai AMTAP și UTM, precum și de artiști plastici, care au participat la expoziția ce s-a desfășurat în muzeu între 20 noiembrie și 10 decembrie. Alți cinci pomi de Crăciun scoși la licitația cu strigare au fost „brazii cu poveste", creați de Hospice Angelus, Internatul de fete din Hâncești, Centrul pentru copii cu autism „Puzzle Kids", Asociația Națională „Învingem fibroza chistică" și Fundația „Dobroe Serdtze".

Câștigătorii ediției a cincea a Balului Brazilor de Crăciun au fost desemnați:
Premiul I - Oxana Turtureanu, studentă la AMTAP, bradul „Dor de dor";
Premiul II - Andrei Brânza, student la UTM, bradul „Ciclice" și Valentin Bostan, student la AMTAP, bradul „Lacrima unui popor";
Premiul III - Alexandru Terenti, student la UTM, bradul „West wood".

Pomul care a adunat cele mai multe voturi de la vizitatorii expoziției, la categoria „Simpatia publicului", poartă titlul „Nemurire" și a fost creat de Ecaterina Căpățină și Vadim Antoni.

Învingătorii au primit premii bănești, cadouri și jumătate din suma cu care s-a licitat bradul lor, cealaltă mergând către proiectul de decorare a spitalelor de copii din Moldova - „Arterapia", inițiat de echipa KLumea.

Menționăm că, Balul Brazilor de Crăciun este un proiect de creativitate socială, inițiat și susținut de către Nata Albot și Viorica Nagacevschi, fondatoarele Asociației Obștești KLumea, care încurajează tinerii și artiștii să creeze pentru un scop de binefacere.

#Exponatul Lunii

Picior de masă de marmură

Balul Brazilor de Crăciun

11 decembrie 2015

#Exponatul Lunii