Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
Schwerpunkt der Tagung sollen diverse Aspekte in der Geschichte des europäischen Barbaricum während der Blütezeit der griechisch-römischen Zivilisation sein. Außerhalb der Parameter die das klassische Altertum definieren, hatte ein Teil des europäischen Kontinents parallel dazu eigene Entwicklungen durchlaufen – inwiefern geprägt durch Impulse aus der griechisch-römischen Welt, wird festzustellen sein. Die komplizierten Prozesse der Latène- Zeit, verursacht durch mehrfache menschliche Mobilitäten sowohl innerhalb dieser Welt, als auch wichtige Interkalationen des Barbaricums mit der griechisch-römischen Welt, haben kulturelle Interferenz erfahren, deren Wahrnehmung streng von der genauen Einstellung der Landmarken chronologisch abhängt. Es war kein Zufall, dass dieser Frage während des gesamten Studienzeitraums zentrale Aufmerksamkeit gewidmet wurde. Abgesehen von den enormen Anstrengungen, die im Laufe der Jahre unternommen wurden und die zu wichtigen Ergebnissen geführt haben, gibt es viele weitere Fragestellungen, die um gelöst zu werden warten und die die Archäologen mit viel Optimismus betrachten.
Die Diversifizierung und Weiterentwicklung gerade der archäometrischen Methoden und Untersuchungen, kurz, der technologische Fortschritt der letzten Jahre hat auch den interdisziplinären Charakter vieler archäologischer Forschungen verstärkt und konnte zur Klärung noch vorhandener Fragestellungen beitragen.
Die geplante Konferenz im Humboldt-Kollegbietet eine hervorragende Gelegenheit zum Austausch zwischen Archäologen, die sich mit der Erforschung der Archäologie des Barbaricums in der Latène-Zeit und der frühen römischen Kaiserzeit befassen.
HUMBOLDT-KOLLEG: CHRONOLOGY IN ARCHAEOLOGICAL STUDIES
The Chronology of the Pre-Roman Iron Age and early Roman Age in Central and South-East Europe: Problems and Perspectives
Chişinău, 08.-09.11.2018
Organising Committee:
Prof. Dr. Eugen Sava, THE NATIONAL MUSEUM OF HISTORY OF MOLDOVA
Dr. Vasile Iarmulschi, FREIE UNIVERSITÄT BERLIN / THE NATIONAL MUSEUM OF HISTORY OF MOLDOVA
Associated Professor Dr. Aurel Zanoci, MOLDOVA STATE UNIVERSITY
Associated Professor Dr. Octavian Munteanu, STATE PEDAGOGICAL UNIVERSITY OF MOLDOVA
The topic selected for discussion will approach one of the many, but very important facets of the history of European Barbaricum in the maturation and flourishing period of Greek-Roman civilization. Remained outside the parameters that define classical antiquity, a large part of the European continent, although it has been, in one way or another, in the orbit of the impulses that came from the world of Greek-Roman civilization, nevertheless had its own development paths. Against the background of complicated processes from the La Tène period and the early Roman Age, determined by multiple human mobility within this world and by important intercalations of Barbaricum with the Greco-Roman world, it has experienced the cultural interference which perception is in strict dependence on the exact determination of chronological references. It is not accidental that this question was given central attention throughout the entire study period of the subject. Beyond the enormous efforts that have been made over the centuries, resulted in important findings, there are many other problems that are just waiting for solutions that archaeologists are looking at with much optimism. In this sense, the optimism of researchers comes to be justified by both the diversification of the methods applied in cutting-edge science (based upon the effervescent evolution of technologies) and by the interdisciplinary character of modern studies.
An update and a systematization of the results achieved over recent years, connected to the previous ones, are likely to provide a radiograph of the quality of the situation in the field, defining the momentary problems, but also designing forward-looking solutions.
In this way, the planned conference at Humboldt-Kolleg represents an excellent opportunity for a new round of discussions dedicated to studying Barbaricum archaeology in the La Tène and Early Imperial Roman Ages.
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.