#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Comemorarea victimelor represiunilor politice ale regimului totalitar comunist

8 august 2017

În ziua de 8 august, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a avut loc o manifestare de comemorare a victimelor care au avut de suferit calvarul represiunilor politice ale regimului totalitar comunist. La eveniment au participat: Ion Coropceanu, consilier principal de stat al Prim-ministrului Republicii Moldova; Oleg Babin, viceministru al afacerilor interne; Gheorghe Postică, viceministru al culturii; Eugen Sava, director general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei; Ion Varta, director general al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova; Simion Carp, rector al Academiei „Ştefan cel Mare" a MAI; Ghenadie Cosovan, președintele AO „Credință Patriei"; Anatol Caraman, președintele Asociației veteranilor de război din 1992 „Tiras-Tighina"; reprezentanți ai mediului academic, angajați ai Muzeului Național de Istorie a Moldovei și Academiei „Ştefan cel Mare".

Acțiunea a fost organizată ca urmare a descoperirii făcute la sfârșitul anului 2014, în timpul reparației sediului MAI. La scoaterea pardoselii a fost găsită o placă de parchet, pe partea interioară a căreia era scris următorul mesaj: „1949, 28 iulie. Eu, Popa Nichifor, ce am fost judecat pentru politică pe 10 ani și am pus aici parchetul".

Placa de parchet descoperită a fost transmisă pentru investigații suplimentare Academiei „Ştefan cel Mare", care a demarat o serie de activități de cercetare în cadrul arhivelor MAI, Serviciului de Arhivă de Stat și a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Astfel că, în arhiva SIS s-a stabilit identitatea mesagerului: Popa Nichifor Ştefan, născut în anul 1907, în satul Sireți, raionul Strășeni, condamnat la 10 ani de privațiune de libertate pentru acțiuni contra regimului sovietic. Din dosarul acestuia, s-a mai aflat că împreună cu Popa Nichifor Ştefan au mai fost condamnați încă patru consăteni de-ai lui - Buzu Ştefan Gheorghe, născut în 1880; Jaloba Foma Petru, născut în 1902; Muru Mitrofan Zahar, născut în 1905 și Ionița Terentie Alexandru, născut în 1920. O parte din figuranții dosarului, printre care și Popa Nichifor, și-au executat pedeapsa în țară, alături de prizonierii de război, alții fiind exilați în Siberia, cu interdicția de a se întoarce la baștină încă 5 ani după ispășirea pedepsei.

Placa de parchet cu mesajul deținutului politic Popa Nichifor a fost transmisă de către viceministrul Afacerilor Interne, Oleg Babin, Muzeului Național de Istorie. Acest bun cultural, cu o mare valoare istorică, va fi prezentat publicului larg în cadrul expoziției tematice dedicate trecutului comunist totalitar, „Moldova Sovietică - între mituri și Gulag".

În cadrul evenimentului a fost lansat și filmul document „Mărturiile victimelor represiunilor politice", realizat de Academia „Ştefan cel Mare" a MAI.