#Exponatul Lunii

Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).

Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.

Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.

Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.

Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).

Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:

1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint
2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint
3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința aniversară „Prima revistă bisericească în spațiul basarabean”

8 iunie 2017

Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în colaborare cu Institutul de Istorie al ASM, a organizat pe 8 iunie 2017 conferința științifică aniversară „Prima revistă bisericească în spațiul basarabean (La 150 de ani de la apariția revistei Kišinevskie Eparhial'nye Vedomosti)". În cuvântul de deschidere a Conferinței dr. hab. Elena Ploșnița, secretar științific a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a subliniat importanța marcării evenimentului consacrat aniversării celor 150 de ani de presă bisericească în spațiul basarabean. Întemeierea presei bisericești în eparhia Chișinăului și Hotinului, în 1867, poate fi atribuit unui eveniment cultural și spiritual, care a marcat viața religioasă a întregii eparhii. Lucrările manifestării științifice au fost găzduite de Sala de Conferințe a Muzeului Național de Istorie a Moldovei și au fost moderate de pr. dr. Eugen Onicov, profesor la Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău.

În cadrul conferinței au fost susținute rapoarte științifice și comunicări, care au cuprins o gamă foarte variată de probleme ale vieții bisericești reflectate în paginile revistei eparhiale: Dr. Nicolae Fustei, Ediția bilingvă a buletinului eparhiei Chișinăului și Hotinului (1867-1871), Institutul de Istorie, AŞM; Pr. dr. Eugen Onicov, Informații despre mănăstiri publicate în Buletinul Eparhiei Chișinăului, Academia de Teologie Ortodoxă din Chișinău; dr. Diana Ețco, Studiile și cercetările arhiepiscopului Dimitrie Sulima publicate în organul eparhial, Institutul de Istorie, AŞM; Ana Grițco, Activitatea orfelinatului Balș reflectată în revista Kișinevskie Eparhialinâe Vedomosti, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; Vera Serjant, Întrebarea privind cântarea bisericească, oglindită pe paginile revistei KEV, Muzeul Național de Istorie a Moldovei; conf.dr. Maria Danilov, Materiale pentru istoria Eparhiei Basarabene publicate de A. Stadnițchi în paginile Buletinului eparhial al Chișinăului, Institutul de Istorie, AŞM.

Dr. Nicolae Fustei, a precizat că în urma decretului din 17 februarie 1867, emis de către Sfântul Sinod al Bisericii Ruse, a fost fondată revista eparhială Kišiniovskie Eparchial'nye Vedomosti (Buletinul eparhiei Chișinăului). Primul număr al revistei apare, începând cu 1 iulie 1867. Este cea dea a doua publicație oficială a provinciei (primul periodic basarabean - Bessarabskie Oblastnye Vedomosti, se edita din 1854). Ediția bilingvă a buletinului eparhiei Chișinăului și Hotinului s-a realizat „în rusește și în limba cea moldovenească" timp de patru ani (1867-1871), însă ediția bilingvismului a fost respectata doar în primii doi ani de apariție, versiunea română a buletinului fiind abandonată treptat. Programul revistei a fost întocmit de către profesorii Seminarului Teologic și era alcătuit din două părți: una oficială și alta neoficială. Cea oficială era strict rezervată pentru hotărârile administrației imperiale cu privire la viața bisericească: circulare ale conducerii eparhiale locale. Pe când cea neoficială cuprindea diverse statistici privitoare la istoricul eparhiei; texte-explicații la Sf. Scriptură și opera Sf. părinți ai Bisericii Ortodoxe; diverse „învățături" destinate pentru predici, materiale de etnografie, arheologie, literatură sau folclor. Publicațiile apărute în paginile revistei aveau caracter mai mult științific, chiar începând de la primele numere.

În finalul manifestării, conf. univ. dr. Silvia Grossu, Facultatea Jurnalism și Ştiințe ale Comunicării, USM, de la numele AO „Mitropolitul Gurie Grosu" a oferit o donație de carte Muzeul Național de Istorie a Moldovei - „Mitropolitul Gurie - operă zidită în destinul Basarabiei", ediție îngrijită și coordonată de Silvia Grosu și apărută în anul 2016 la editura Epigraf (320 P). Mitropolitul Gurie Grosu, fiind una dintre cele mai distinse personalități basarabene, care în anii 1902-1917, a publicat numeroase materiale cu caracter istoric, moral, religios și misionar în paginile buletinului eparhial.

#Exponatul Lunii

Monede emise de Ștefan cel Mare (1457-1504)

Conferința aniversară „Prima revistă bisericească în spațiul basarabean”

8 iunie 2017

#Exponatul Lunii