#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Conferința internațională „Pe când Suedia era guvernată din Moldova"

1 februarie 2013

Conferința internațională Pe când Suedia era guvernată din Moldova a avut loc în Sala Albastră a Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei în zilele 1-2 februarie 2013. Conferința a fost consacrată aniversării a 300-a de la calabalâcul de la Varnița și aflării regelui Suediei Carol XII la Bender și Varnița în perioada 1709-1713.

La conferință au prezentat comunicări oameni de știință de la instituții academice, universități, muzee din țară și străinătate: Suedia, Ucraina, Turcia. Tematica comunicărilor a fost axată pe probleme de istorie a sec. XVII - XVIII și relațiile politice ale Suediei cu Rusia și Imperiul Otoman, rolul lui Carol XII, regele suedez în aceste relații; calabalâcul de la Varnița și aflarea regelui suedez la Bender și Varnița în anii 1709-1713; problema necesității valorificării muzeografice a segmentului de istorie comună moldo-suedeză etc.

Lucrările conferinței au fost moderate de doi cercetători - dr. Erik Norberg, secretar al Academiei Regale de Litere și Antichități a Suediei și profesor Ion Eremia, Universitatea de Stat din Moldova.

Comunicările prezentate au trezit interes și discuții. Menționăm în mod deosebit, comunicările Carlopolis - oraș suedez pe malurile Nistrului, autor dr. Asa Karlsson, redactor șef al Dicționarului Biografic al Suediei, Relațiile economice ale Suediei cu Imperiul Otoman în anii 1709-1714, prezentată de profesorul Lars Magnusson, Universitatea Uppsala, Suedia, Expedițiile orientale, autor dr. Karin Adahl, Turcia, Regele Carol XII la Bender și Varnița - memorie și istorie, propusă de dr.hab. Elena Ploșnița, Republica Moldova.

Materialele conferinței urmează a fi publicate într-un volum aparte, lansarea căruia este preconizată pentru 30 noiembrie 2013, ziua morții lui Carol XII, la Stockholm.