#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Deschiderea expoziției „Echoes of War”

4 octombrie 2023

În data de 4 octombrie, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă expoziția „Echoes of War" a fotoreporterului sirian, Omar Sanadiki. Expoziția prezintă două războaie îndepărtate, dar împletite, în Siria și Ucraina. Fotografiile din Ucraina au fost făcute în iunie anul acesta și au fost aduse la Chișinău de către Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) ca proiect de colaborare cu fotograful. „Echoes of War" va rămâne expusă până pe 31 octombrie la Muzeu.

În fotografiile sale, Sanadiki oferă o călătorie vizuală reflexivă, care contrastează atmosferele turbulente din războiul care a izbucnit în 2011 în Siria cu cele capturate în 2023 în Ucraina. Sanadiki documentează războiul din Siria încă din prima zi, fotografiind distrugerea și viețile locuitorilor din Homes, Alep și Damasc. Ideea expoziției a luat naștere în Ucraina, în cadrul unui training media organizat de SEAE la care a participat Sanadiki.

În timpul vernisajului expoziției din 4 octombrie, fotograful a spus: „În timp ce am vizitat Ucraina și am discutat cu jurnaliştii ucraineni, m-am simțit inspirat când am văzut cum poporul ucrainean face față războiului". „Mi-a amintit de poporul meu, de sirieni. De suferința și durerea noastră".

Sanadiki a combinat fotografiile pe care le-a făcut în Siria cu cadrele din Ucraina în zece povești puternice, de la reacția personală la distrugere, înfățișând interiorul caselor bombardate, mâinile trecând prin dărâmături în căutarea amintirilor șterse și a bucăților din viețile trecute. De asemenea, el descrie modul în care viața continuă în ambele națiuni, cu povești de zi cu zi despre familii, prieteni și trecători care continuă să trăiască în Siria și Ucraina.

„Aceste fotografii reprezintă două experiențe îndepărtate, dar împletite, de război, suferință și reziliență" - a declarat Aude Maio-Coliche, director de comunicare strategică și previziune la Serviciul European de Acțiune Externă la deschidere. „Ele transcend granițele geografice, culturale sau lingvistice".

Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE în Republica Moldova a spus: „Este foarte important să existe artiști care documentează acest rău, dar și documentează umanitatea, felul în care se desfășoară viața, cum se nasc și cresc copiii, chiar și pe fondul clădirilor bombardate".

„Pentru mine" - a adăugat ambasadorul - „este, de asemenea, o reamintire a faptului că sunt pe partea dreaptă a istoriei. Cred că ne putem mândri în mod colectiv cu faptul că Uniunea Europeană și Republica Moldova, atât cu ocazia Siriei, cât și cu ocazia războiului din Ucraina - agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei - au fost pe partea dreaptă a istoriei, nu numai în cuvinte, dar și în fapte".

„Echoes of War" este un exemplu al eforturilor Uniunii Europene de a continua conversația despre adevăratul cost al războiului. De asemenea, servește ca o amintire că, chiar și în cele mai întunecate vremuri, spiritul uman rămâne neîntrerupt, mereu rezistent, mereu plin de speranță.

Expoziția este rezultatul formării pentru jurnaliști care a avut loc în Polonia și Ucraina pentru jurnaliştii din afara Uniunii Europene organizată de SEAE în această vară. Joi și vineri, profesioniștii mass-media vizitează Chișinău pentru a participa la cursurile organizate de SEAE pentru reprezentanții mass-media din Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu, Africa, America de Sud și Asia pentru a discuta despre provocările dezinformarii și manipulării informației cu care se confruntă mass-media astăzi. Expoziția va rămâne expusă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei până pe 31 octombrie.