#Exponatul Lunii

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.

Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.

Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.

Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.

Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.

Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Deschiderea expoziției „Echoes of War”

4 octombrie 2023

În data de 4 octombrie, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost deschisă expoziția „Echoes of War" a fotoreporterului sirian, Omar Sanadiki. Expoziția prezintă două războaie îndepărtate, dar împletite, în Siria și Ucraina. Fotografiile din Ucraina au fost făcute în iunie anul acesta și au fost aduse la Chișinău de către Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) ca proiect de colaborare cu fotograful. „Echoes of War" va rămâne expusă până pe 31 octombrie la Muzeu.

În fotografiile sale, Sanadiki oferă o călătorie vizuală reflexivă, care contrastează atmosferele turbulente din războiul care a izbucnit în 2011 în Siria cu cele capturate în 2023 în Ucraina. Sanadiki documentează războiul din Siria încă din prima zi, fotografiind distrugerea și viețile locuitorilor din Homes, Alep și Damasc. Ideea expoziției a luat naștere în Ucraina, în cadrul unui training media organizat de SEAE la care a participat Sanadiki.

În timpul vernisajului expoziției din 4 octombrie, fotograful a spus: „În timp ce am vizitat Ucraina și am discutat cu jurnaliştii ucraineni, m-am simțit inspirat când am văzut cum poporul ucrainean face față războiului". „Mi-a amintit de poporul meu, de sirieni. De suferința și durerea noastră".

Sanadiki a combinat fotografiile pe care le-a făcut în Siria cu cadrele din Ucraina în zece povești puternice, de la reacția personală la distrugere, înfățișând interiorul caselor bombardate, mâinile trecând prin dărâmături în căutarea amintirilor șterse și a bucăților din viețile trecute. De asemenea, el descrie modul în care viața continuă în ambele națiuni, cu povești de zi cu zi despre familii, prieteni și trecători care continuă să trăiască în Siria și Ucraina.

„Aceste fotografii reprezintă două experiențe îndepărtate, dar împletite, de război, suferință și reziliență" - a declarat Aude Maio-Coliche, director de comunicare strategică și previziune la Serviciul European de Acțiune Externă la deschidere. „Ele transcend granițele geografice, culturale sau lingvistice".

Ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE în Republica Moldova a spus: „Este foarte important să existe artiști care documentează acest rău, dar și documentează umanitatea, felul în care se desfășoară viața, cum se nasc și cresc copiii, chiar și pe fondul clădirilor bombardate".

„Pentru mine" - a adăugat ambasadorul - „este, de asemenea, o reamintire a faptului că sunt pe partea dreaptă a istoriei. Cred că ne putem mândri în mod colectiv cu faptul că Uniunea Europeană și Republica Moldova, atât cu ocazia Siriei, cât și cu ocazia războiului din Ucraina - agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei - au fost pe partea dreaptă a istoriei, nu numai în cuvinte, dar și în fapte".

„Echoes of War" este un exemplu al eforturilor Uniunii Europene de a continua conversația despre adevăratul cost al războiului. De asemenea, servește ca o amintire că, chiar și în cele mai întunecate vremuri, spiritul uman rămâne neîntrerupt, mereu rezistent, mereu plin de speranță.

Expoziția este rezultatul formării pentru jurnaliști care a avut loc în Polonia și Ucraina pentru jurnaliştii din afara Uniunii Europene organizată de SEAE în această vară. Joi și vineri, profesioniștii mass-media vizitează Chișinău pentru a participa la cursurile organizate de SEAE pentru reprezentanții mass-media din Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu, Africa, America de Sud și Asia pentru a discuta despre provocările dezinformarii și manipulării informației cu care se confruntă mass-media astăzi. Expoziția va rămâne expusă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei până pe 31 octombrie.

#Exponatul Lunii

Icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață”

Deschiderea expoziției „Echoes of War”

4 octombrie 2023

#Exponatul Lunii