#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Expoziția internațională „Cotidianul copilăriei și adolescenței în regiunea Dunării” la Chișinău

12 iunie 2026

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a inaugurat, la 12 iunie 2026, expoziția internațională „Cotidianul copilăriei și adolescenței în regiunea Dunării". Realizată în parteneriat cu Muzeul Slavoniei (Republica Croația), Muzeul Național Slovac - Muzeul Culturii Germanilor Carpatici (Republica Slovacă) și Institutul pentru Analiza Culturală a Germanilor din Europa de Est (Republica Federală Germania), expoziția explorează universul cotidian al copilăriei și adolescenței în spațiul dunărean, dezvăluind un mozaic de experiențe - de la jocurile și prieteniile copilăriei, la munca timpurie, migrație și pierdere.

În deschiderea vernisajului, Olga Andranovici, directoarea adjunctă a MNIM, a subliniat efortul echipei muzeului în realizarea acestui format curatorial inovator: „Este un proiect care aduce împreună Croația, Ungaria, Slovacia, Germania, România și Republica Moldova într-un dialog despre experiențele copilăriei și adolescenței. Patrimoniul european este prezentat din perspectiva ‘istoriei mici' - amintiri, relații și obiecte ce reflectă experiențe comune și diferențe culturale în regiunea Dunării."

Curatoarea expoziției, dr. Ludmila Cojocari, a evidențiat rolul legăturilor dintre generații în construcția patrimoniului european: „Experiențele copilăriei ne modelează identitatea ca adulți. În funcție de contextul istoric și social, copilăriile pot fi lipsite de griji sau marcate de traumă, refugiu ori rezistență. Privind copilăriile din regiunea Dunării reflectate în această expoziție, aflăm despre trecut, dar și despre prezentul nostru comun."

Un moment emoționant al vernisajului a fost intervenția lui Ion Panaghiu, protagonist al uneia dintre mărturiile fotografice expuse, care a evocat rolul amintirilor din copilărie în păstrarea legăturilor familiale, în contextul traumelor provocate de deportările staliniste.

Expoziția include stații interactive ce invită vizitatorii să împărtășească propriile amintiri, să confecționeze „cuburi de dialog" cu întrebări pentru reflecție în mediul familiei sau să ia acasă o carte poștală cu imagini din expoziție. Astfel, spațiul expozițional devine nu doar loc de documentare, ci și de întâlnire și dialog, unde diversitatea experiențelor copilăriei se transformă într-o resursă comună de solidaritate.

Expoziția face parte din proiectul internațional „Everyday Danube. Open Educational Resource on Everyday Culture in the Danube Region", finanțat de Fundația Baden-Württemberg în cadrul programului Perspektive Donau, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Digitalizării și Administrației Locale din landul Baden-Württemberg.

După prezentările din Osijek (Croația) și Bratislava (Slovacia), expoziția poate fi vizitată la Chișinău, la sediul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, nr. 121/A), până la 30 iulie 2026.