#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Inaugurarea expoziției „Chișinău: o istorie necunoscută”

12 ianuarie 2023

În data de 12 ianuarie 2023, în Sala nr. 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc inaugurare expoziției dedicate Zilei Naționale a Culturii, întitulată „Chișinău: o istorie necunoscută".

Expoziția a fost realizată de către Sectorul Arheologie al MNIM și reunește un număr important de materiale documentare care ilustrează trecutul istoric al Chișinăului. Absoluta majoritate a acestor materiale fac parte din colecțiile MNIM și constituie un adevărat tezaur istorico-cultural ce permite reconstituirea obiectivă a trecutului urbei. Scoase la lumină în urma cercetărilor arheologice din ultimele decenii, acestea pun în valoare aspecte necunoscute ale istoriei, culturii, demografiei, relațiilor sociale, economice și politice ale Chișinăului din toate timpurile, începând cu vremurile preistorice, trecând prin perioada antică și medievală și ajungând la perioada premodernă.

În debutul evenimentului Directorul General al MNIM, dr.hab. Eugen Sava, a evidențiat rolul acestei expoziții în promovarea cunoașterii și studierii istoriei orașului Chișinău. Dl Eugen Sava a atras atenția asupra importanței salvgaldării siturilor arheologice și a conservării vestigiilor descoperite, dat fiind că acestea ne pot oferi informații unice cu referire la istoria orașului și a oamenilor ce au locuit aici de-a lungul secolelor.

În cuvântarea sa, dna Angela Cutasevici, Viceprimarul de ramură pe domeniul culturii a Primăriei Municipiului Chișinău a adus mulțumiri MNIM pentru aportul adus în descoperirea, restaurarea și prezentarea publicului larg a pieselor din cadrul expoziției. Dna Angela Cutasevici, de asemenea, a remarcat importanța arheologiei în vederea cercetării istoriei orașului Chișinău și că Primăria Municipiului Chișinău este deschisă și sprijină acțiunile întreprinse pe acest subiect.

Dl dr. Mark Tcaciuc, a atras atenția asupra faptului că pieselor din cadrul expoziției nu doar prezintă file din istoria orașului, dar și care descriu cum trăiau predecesorii noștri, ce mod de viață duceau sau cum își petreceau timpul liber. Dl Mark Tcaciuc a opinat ideea potrivit căreia Chișinăul nu datorează dezvoltarea sa exclusiv Imperiului Țarist, dar că orașul a avut o istorie și o dezvoltare urbană și în periaodele premărgătoare evenimentelor din sec XIX, fapt despre care ne vorbesc însăși piesele arheologice descoperite. Deși Chișinăul a trecut prin diverse perioade de-a lungul istoriei, acesta mereu a supraviețuit și și-a păstrat identitatea.

Dl dr. Ion Tentiuc, în cuvântarea sa, a povestit despre istoricul descoperilor arheologice din orașul Chișinău și a evidențiat faptul că orașul nostru conține numeroase situri care trebuie cercetate și valorificate. Dl Ion Tentiuc a relatat despre cercetările efectuate la Valea Morilor, Biserica Măzărache, Biserica armenească, Piața Veche și alte locuri importante din oraș, care au scos la lumina zilei date prețioase despre orașul nostru.

Curatorul expoziției, dna dr. Natalia Mateevici a prezentat publicului larg compartimentele expoziției, care pe lângă vestigii arheologice, conțin și materiale documentare cu privire la istoria orașului Chișinău. Dna Natalia Mateevici a mulțumit tuturor celor implicați în realizarea acestei frumoase expoziției și a remarcat că această expoziție nu este doar despre Chișinău dar și despre oamenii acestuia, fie ei originari din oraș sau veniți aici recent, însă pentru care Chișinăul a devenit orașul inimilor lor.

„Chișinău: o istorie necunoscută" poate fi vizitată în perioada 12 ianuarie -1 iunie 2023 în Sala nr. 1 (Parter) a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.