#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.).
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici.
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură.
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Inaugurarea expoziției „Chișinău: o istorie necunoscută”

12 ianuarie 2023

În data de 12 ianuarie 2023, în Sala nr. 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc inaugurare expoziției dedicate Zilei Naționale a Culturii, întitulată „Chișinău: o istorie necunoscută".

Expoziția a fost realizată de către Sectorul Arheologie al MNIM și reunește un număr important de materiale documentare care ilustrează trecutul istoric al Chișinăului. Absoluta majoritate a acestor materiale fac parte din colecțiile MNIM și constituie un adevărat tezaur istorico-cultural ce permite reconstituirea obiectivă a trecutului urbei. Scoase la lumină în urma cercetărilor arheologice din ultimele decenii, acestea pun în valoare aspecte necunoscute ale istoriei, culturii, demografiei, relațiilor sociale, economice și politice ale Chișinăului din toate timpurile, începând cu vremurile preistorice, trecând prin perioada antică și medievală și ajungând la perioada premodernă.

În debutul evenimentului Directorul General al MNIM, dr.hab. Eugen Sava, a evidențiat rolul acestei expoziții în promovarea cunoașterii și studierii istoriei orașului Chișinău. Dl Eugen Sava a atras atenția asupra importanței salvgaldării siturilor arheologice și a conservării vestigiilor descoperite, dat fiind că acestea ne pot oferi informații unice cu referire la istoria orașului și a oamenilor ce au locuit aici de-a lungul secolelor.

În cuvântarea sa, dna Angela Cutasevici, Viceprimarul de ramură pe domeniul culturii a Primăriei Municipiului Chișinău a adus mulțumiri MNIM pentru aportul adus în descoperirea, restaurarea și prezentarea publicului larg a pieselor din cadrul expoziției. Dna Angela Cutasevici, de asemenea, a remarcat importanța arheologiei în vederea cercetării istoriei orașului Chișinău și că Primăria Municipiului Chișinău este deschisă și sprijină acțiunile întreprinse pe acest subiect.

Dl dr. Mark Tcaciuc, a atras atenția asupra faptului că pieselor din cadrul expoziției nu doar prezintă file din istoria orașului, dar și care descriu cum trăiau predecesorii noștri, ce mod de viață duceau sau cum își petreceau timpul liber. Dl Mark Tcaciuc a opinat ideea potrivit căreia Chișinăul nu datorează dezvoltarea sa exclusiv Imperiului Țarist, dar că orașul a avut o istorie și o dezvoltare urbană și în periaodele premărgătoare evenimentelor din sec XIX, fapt despre care ne vorbesc însăși piesele arheologice descoperite. Deși Chișinăul a trecut prin diverse perioade de-a lungul istoriei, acesta mereu a supraviețuit și și-a păstrat identitatea.

Dl dr. Ion Tentiuc, în cuvântarea sa, a povestit despre istoricul descoperilor arheologice din orașul Chișinău și a evidențiat faptul că orașul nostru conține numeroase situri care trebuie cercetate și valorificate. Dl Ion Tentiuc a relatat despre cercetările efectuate la Valea Morilor, Biserica Măzărache, Biserica armenească, Piața Veche și alte locuri importante din oraș, care au scos la lumina zilei date prețioase despre orașul nostru.

Curatorul expoziției, dna dr. Natalia Mateevici a prezentat publicului larg compartimentele expoziției, care pe lângă vestigii arheologice, conțin și materiale documentare cu privire la istoria orașului Chișinău. Dna Natalia Mateevici a mulțumit tuturor celor implicați în realizarea acestei frumoase expoziției și a remarcat că această expoziție nu este doar despre Chișinău dar și despre oamenii acestuia, fie ei originari din oraș sau veniți aici recent, însă pentru care Chișinăul a devenit orașul inimilor lor.

„Chișinău: o istorie necunoscută" poate fi vizitată în perioada 12 ianuarie -1 iunie 2023 în Sala nr. 1 (Parter) a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.

#Exponatul Lunii

Amprentă de frunză de vie

Inaugurarea expoziției „Chișinău: o istorie necunoscută”

12 ianuarie 2023

#Exponatul Lunii