#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Inaugurarea expoziției „Chișinău: o istorie necunoscută”

12 ianuarie 2023

În data de 12 ianuarie 2023, în Sala nr. 1 a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc inaugurare expoziției dedicate Zilei Naționale a Culturii, întitulată „Chișinău: o istorie necunoscută".

Expoziția a fost realizată de către Sectorul Arheologie al MNIM și reunește un număr important de materiale documentare care ilustrează trecutul istoric al Chișinăului. Absoluta majoritate a acestor materiale fac parte din colecțiile MNIM și constituie un adevărat tezaur istorico-cultural ce permite reconstituirea obiectivă a trecutului urbei. Scoase la lumină în urma cercetărilor arheologice din ultimele decenii, acestea pun în valoare aspecte necunoscute ale istoriei, culturii, demografiei, relațiilor sociale, economice și politice ale Chișinăului din toate timpurile, începând cu vremurile preistorice, trecând prin perioada antică și medievală și ajungând la perioada premodernă.

În debutul evenimentului Directorul General al MNIM, dr.hab. Eugen Sava, a evidențiat rolul acestei expoziții în promovarea cunoașterii și studierii istoriei orașului Chișinău. Dl Eugen Sava a atras atenția asupra importanței salvgaldării siturilor arheologice și a conservării vestigiilor descoperite, dat fiind că acestea ne pot oferi informații unice cu referire la istoria orașului și a oamenilor ce au locuit aici de-a lungul secolelor.

În cuvântarea sa, dna Angela Cutasevici, Viceprimarul de ramură pe domeniul culturii a Primăriei Municipiului Chișinău a adus mulțumiri MNIM pentru aportul adus în descoperirea, restaurarea și prezentarea publicului larg a pieselor din cadrul expoziției. Dna Angela Cutasevici, de asemenea, a remarcat importanța arheologiei în vederea cercetării istoriei orașului Chișinău și că Primăria Municipiului Chișinău este deschisă și sprijină acțiunile întreprinse pe acest subiect.

Dl dr. Mark Tcaciuc, a atras atenția asupra faptului că pieselor din cadrul expoziției nu doar prezintă file din istoria orașului, dar și care descriu cum trăiau predecesorii noștri, ce mod de viață duceau sau cum își petreceau timpul liber. Dl Mark Tcaciuc a opinat ideea potrivit căreia Chișinăul nu datorează dezvoltarea sa exclusiv Imperiului Țarist, dar că orașul a avut o istorie și o dezvoltare urbană și în periaodele premărgătoare evenimentelor din sec XIX, fapt despre care ne vorbesc însăși piesele arheologice descoperite. Deși Chișinăul a trecut prin diverse perioade de-a lungul istoriei, acesta mereu a supraviețuit și și-a păstrat identitatea.

Dl dr. Ion Tentiuc, în cuvântarea sa, a povestit despre istoricul descoperilor arheologice din orașul Chișinău și a evidențiat faptul că orașul nostru conține numeroase situri care trebuie cercetate și valorificate. Dl Ion Tentiuc a relatat despre cercetările efectuate la Valea Morilor, Biserica Măzărache, Biserica armenească, Piața Veche și alte locuri importante din oraș, care au scos la lumina zilei date prețioase despre orașul nostru.

Curatorul expoziției, dna dr. Natalia Mateevici a prezentat publicului larg compartimentele expoziției, care pe lângă vestigii arheologice, conțin și materiale documentare cu privire la istoria orașului Chișinău. Dna Natalia Mateevici a mulțumit tuturor celor implicați în realizarea acestei frumoase expoziției și a remarcat că această expoziție nu este doar despre Chișinău dar și despre oamenii acestuia, fie ei originari din oraș sau veniți aici recent, însă pentru care Chișinăul a devenit orașul inimilor lor.

„Chișinău: o istorie necunoscută" poate fi vizitată în perioada 12 ianuarie -1 iunie 2023 în Sala nr. 1 (Parter) a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, str. 31 August 1989, 121A.

#Exponatul Lunii

Cazanul scitic din bronz de la Răscăieții Noi

Inaugurarea expoziției „Chișinău: o istorie necunoscută”

12 ianuarie 2023

#Exponatul Lunii