EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.

Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.

Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.

Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.

Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.

 


Tur Virtual


#Exponatul Lunii

Iulie 2023

Un accesoriu „cu destin omenesc”

În contextul zilei de 6 iulie - Ziua Comemorării victimelor stalinismului în Republica Moldova, aducem în atenția vizitatorului un exponat care evocă destinul dramatic al uneia dintre miile de victime ale deportărilor staliniste din RSS Moldovenească. Exponatul lunii iulie este reprezentat de sac-voiajul pe care savantul Alexei Bârlădeanu l-a luat cu sine în noaptea de 6 iulie 1949, când a fost ridicat cu forța din Chișinău și, împreună cu soția și fiul său Iulius au fost trimiși în Siberia. Motivul deportării lor, incriminat de organele de represiune, ar fi fost „colaborarea cu fasciștii". Sac-voiajul, împreună cu alte obiecte de care s-a folosit în deportare savantul (oala, farfuria, lingura și cuțitul), au intrat în patrimoniul muzeului în anul 1994, ele fiind donate de fiica lui, Vera Bârlădeanu.

Sac-voiajul - în traducere din limba franceză, „geantă de călătorie" - își are originea în America. La mijlocul secolului al XIX-lea, aici ia amploare construcția căilor ferate. Disponibilitatea biletelor au provocat un interes mare pentru călătorii. În consecință, apare o cerere crescută pentru mijloacele practice, ieftine de transportare a bagajelor. Primele sac-voiaje au fost făcute din bucăți de covoare vechi, așa și numite - carpet bags „saci de covor". Ele nu erau foarte rezistente, dar erau confortabile, geanta goală se rula ușor și nu ocupa mult spațiu. Astfel de accesorii erau închise cu o singură încuietoare. Mai târziu, gențile au început să fie fabricate din piele, cu mânere din piele și metal, cu elemente de fixare de încredere - ceea ce le-a sporit durabilitatea și caracterul practic, dar, în același timp, și costul. Din rândul articolelor simple, sac-voiajele s-au mutat în categoria articolelor scumpe, de lux. Tocmai în acest rol geanta și-a luat treptat locul în lumea modei ca un accesoriu indispensabil pentru avocați, medici, oameni de afaceri, devenind într-un fel „fața" unei persoane respectabile. Anterior, acestea erau genți de călătorie pe care le foloseau doar bărbații.

Piesa expusă în această vitrină este confecționată din piele artificială de culoarea neagră, căptușită în interior cu satin negru. Are forma dreptunghiulară, margini rotunjite, placă metalică și mâner scurt din piele. Se închide cu trei lacăte metalice, cel din mijloc încuindu-se cu cheie. A fost fabricat în Uniunea Sovietică, în anii '40 ai secolului al XX-lea. Starea de conservare mediocră constituie dovada utilizării lui în circumstanțe nefavorabile.

Sac-voiajul are o mare valoare memorială. Acest accesoriu „cu destin omenesc" este o mărturie a nelegiuirilor prin care a trecut savantul Alexei Bârlădeanu - pionier al geneticii și selecției în Basarabia.

Alexei Bârlădeanu s-a născut la Comrat, județul Tighina, la 6 martie 1883, în familia lui Gheorghe Bârlădeanu și a Elenei Iordan. După absolvirea Liceului real din Comrat, în 1899, se îmbolnăvește grav de plămâni și pleacă să se trateze într-un sanatoriu din Elveția. În 1912, a absolvit Facultatea de Agronomie și Biologie din Leipzig. Cunoștea la perfecție limba română, franceză, germană, rusă și turcă. În 1920, se căsătorește cu Hilda, pe atunci studentă la Școala de arte plastice din Zurich. În 1925, la insistența ei de a face cunoștință cu părinții lui, vin în Basarabia, unde se încadrează activ în rândul intelectualilor basarabeni. În 1932, se mută cu traiul la Chișinău, continuându-și cercetările, lucrând ca agronom și selecționer în laboratorul de ameliorare a plantelor din cadrul Facultății de Agronomie din Chișinău.

Calvarul familiei Bârlădeanu începe îndată ce Basarabia este ocupată. Hilda, soția lui, a fost prima care a căzut pradă terorii roșii. Ea este arestată și escortată în lagărele din Kotlas și Verhneaia Tavda din Ural. Este eliberată mai târziu, ca apoi, în 1949, să fie ridicați împreună cu soțul și fiul și deportați în localitatea Barit, raionul Gurievsk, regiunea Kemerovo. Alexei Bârlădeanu chiar și în condițiile neprielnice ale Siberiei își continua cercetările, dar munca lui n-a fost apreciată. Nici multiplele cereri de a fi reabilitat n-au fost satisfăcute. Întors în 1957 la Chișinău, trăiește într-o sărăcie totală. Distrus moralicește, bătrân și bolnav, Alexei Bârlădeanu se stinge din viață la 11 mai 1960, fără a cunoaște bucuria reabilitării. Abia la 17 iulie 1991 Procuratura Republicii Moldova eliberează urmașilor lui documentul de reabilitare.

În imagine: Alexei Bârlădeanu, cu soția și fiul Iulius, împreună cu fiica Vera (în picioare) sosită în vizită în Siberia, 1953.



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC