#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte PRESA ŞI CENZURA ÎN BASARABIA. DOCUMENTAR (secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea)

11 decembrie 2012

Marți - 11 decembrie, la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea volumului - PRESA ŞI CENZURA ÎN BASARABIA. DOCUMENTAR (secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea), Pontos, Chișinău, 2012, 212 p. (autor Maria Danilov). Cartea a apărut în seria Istorii și documente inedite, Monografii 5.

La manifestare, ca invitați speciali, alături de coordonatorul seriei conf. dr. Sergiu Musteață, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă", au participat domnul academician Andrei Eșanu, istoricii Gheorghe Negru, Ion Negrei, Silvia Grossu, Ion Ţurcanu, Ion Buga, Elena Postică, Vlad Mischevca, Alina Felea, Vasile Malanețchi, Igor Cereteu, scriitorul Vladimir Beșleaga ș.a.

A asistat un numeros public, format din muzeografi, profesori, studenți ai Universității de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău.

Academicianul Andrei Eșanu, a reiterat în intervenția sa necesitatea unor studii aprofundate în problemele ce țin de investigarea unui secol „întunecat", precum este cel al Basarabiei în perioada țaristă (1812-1918). Au luat cuvântul apoi istoricii Ion Ţurcanu și Gheorghe Negru. Cel dintâi a ținut să sublinieze că, instituția muzeală, în anii din urmă a obținut rezultate apreciabile în elaborarea unei serii de lucrări utile cercetărilor istorice - cataloagele de colecție, iar lucrarea doamnei Maria Danilov se înscrie perfect în aria unor preocupări de valorificare a patrimoniului istoric și cultural, deopotrivă. La fel, conf. dr. Silvia Grossu, a stăruit să pună în evidență faptul, precum că volumul - Presa si cenzura - va fi util în procesul de studii pentru studenții la facultățile de profil universitar, la capitolul „istoria presei basarabene din perioada țaristă".

Volumul cuprinde analiza unor surse importante (colecția Arhivei Naționale a Republicii Moldova) ce reflectă nemijlocit activitatea instituțiilor de cenzura concentrată în fondul Guvernatorului civil din Basarabia și cel al Şefului de jandarmi din Chișinău: corespondență „strict secretă" dintre funcționarii administrației locale de diferite nivele: guvernatorul civil al Basarabiei, șeful Jandarmeriei guberniale, procurorul orașului Chișinău, ispravnici de județe. Iar în etapa finală - cu structurile centrale din Sankt Petersburg (Departamentul Principal pentru Problemele Presei și Cenzurii). Rezultatele cercetărilor sunt importante nu doar pentru a evidenția anumite etape semnificative in apariția si consolidarea presei basarabene, a sistemului instituționalizat de cenzură din Imperiul Rus, care asigura un control riguros în zonele de frontieră, precum era Basarabia, ci pentru a elucida fenomenul cenzurii imperiale și impactul acestuia asupra presei de limbă română în special. Studiul este însoțit de anexe/ reproduceri documentare, bibliografie, indice de titluri, de nume, rezumat în limbile rusă și engleză.

Autorul volumului, Maria Danilov a ținut sa mulțumească public domnului Sergiu Musteață, coordonatorul seriei Istorii și documente inedite, care a sprijinit in efortul depus pentru ca lucrarea să vadă lumina tiparului.

Volumul este disponibil în variantă electronică aici.