#Exponatul Lunii

Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar.
Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene.
Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică.
Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte: „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905” de Simion Carp

18 iulie 2023

În data de 18 iulie, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea de carte a dlui Simion Carp, doctor în drept și profesor universitar, intitulată „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905".

În cadrul evenimentului, unde au fost prezenți numeroși savanți și distinși oaspeți, după o succintă prezentare a lucrării de către autor, cuvânt a luat Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, E.S. Yamada Yoichiro, care a apreciat lucrarea și a impresionat publicul prin mesajul său, în timpul căruia a trecut în revistă evenimentele de la începutul secolului XX, aducând cuvinte de mulțumire autorului pentru că a prezentat un număr mare de materiale, din care reiese că japonezii au rămas un model în istorie, prin comportament corect cu militarii armatei ruse, printre care erau și basarabeni aflați în prizonierat japonez. Cunoașterea acestui adevăr istoric va contribui la consolidarea relațiilor de prietenie dintre Republica Moldova și Japonia.

Potrivit autorului, lucrarea se concentrează pe experiența militarilor basarabeni, care au fost capturați în timpul Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905 și au fost ținuți prizonieri în Japonia. Se oferă o analiză detaliată a unităților militare în care au fost înrolați acești soldați, a bătăliilor în care au participat și a locurilor în care au fost înmormântați cei căzuți în luptă. De asemenea, sunt evidențiate actele lor de eroism și realitățile de pe câmpul de luptă. O parte importantă a lucrării descrie condițiile de detenție ale prizonierilor de război în lagărele din Japonia și eforturile comunității internaționale pentru a asigura respectarea Convenției de la Haga din 1899. Se argumentează că guvernarea japoneză a tratat relativ bine militarii ruși capturați.

De asemenea, dl Simion Carp prezintă și povestea a doi basarabeni, Anatolie și Iacob Tihai, care au promovat creștinismul în Japonia în secolul al XIX-lea. Ei au fost înzestrați cu educație creștină și au ajutat în mod considerabil militarii ruși prizonieri prin activitatea lor în cadrul Misiunii Creștine din Tokyo. În final, lucrarea discută despre repatrierea militarilor basarabeni și implicarea lor în lupta pentru cauza națională după întoarcerea acasă. Se aduc în atenție biografiile acestor veterani care au contribuit la crearea primelor unități militare autohtone și la Unirea Basarabiei cu România în 1918. De asemenea, se subliniază faptul că unii dintre aceștia au devenit victime ale represiunilor sub regimul comunist.

Evenimentul a fost organizat de Academia „Ștefan cel Mare" a MAI al Republicii Moldova în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei.