#Exponatul Lunii

Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX.
Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.

Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.

Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.

Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.

Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte: „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905” de Simion Carp

18 iulie 2023

În data de 18 iulie, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea de carte a dlui Simion Carp, doctor în drept și profesor universitar, intitulată „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905".

În cadrul evenimentului, unde au fost prezenți numeroși savanți și distinși oaspeți, după o succintă prezentare a lucrării de către autor, cuvânt a luat Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, E.S. Yamada Yoichiro, care a apreciat lucrarea și a impresionat publicul prin mesajul său, în timpul căruia a trecut în revistă evenimentele de la începutul secolului XX, aducând cuvinte de mulțumire autorului pentru că a prezentat un număr mare de materiale, din care reiese că japonezii au rămas un model în istorie, prin comportament corect cu militarii armatei ruse, printre care erau și basarabeni aflați în prizonierat japonez. Cunoașterea acestui adevăr istoric va contribui la consolidarea relațiilor de prietenie dintre Republica Moldova și Japonia.

Potrivit autorului, lucrarea se concentrează pe experiența militarilor basarabeni, care au fost capturați în timpul Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905 și au fost ținuți prizonieri în Japonia. Se oferă o analiză detaliată a unităților militare în care au fost înrolați acești soldați, a bătăliilor în care au participat și a locurilor în care au fost înmormântați cei căzuți în luptă. De asemenea, sunt evidențiate actele lor de eroism și realitățile de pe câmpul de luptă. O parte importantă a lucrării descrie condițiile de detenție ale prizonierilor de război în lagărele din Japonia și eforturile comunității internaționale pentru a asigura respectarea Convenției de la Haga din 1899. Se argumentează că guvernarea japoneză a tratat relativ bine militarii ruși capturați.

De asemenea, dl Simion Carp prezintă și povestea a doi basarabeni, Anatolie și Iacob Tihai, care au promovat creștinismul în Japonia în secolul al XIX-lea. Ei au fost înzestrați cu educație creștină și au ajutat în mod considerabil militarii ruși prizonieri prin activitatea lor în cadrul Misiunii Creștine din Tokyo. În final, lucrarea discută despre repatrierea militarilor basarabeni și implicarea lor în lupta pentru cauza națională după întoarcerea acasă. Se aduc în atenție biografiile acestor veterani care au contribuit la crearea primelor unități militare autohtone și la Unirea Basarabiei cu România în 1918. De asemenea, se subliniază faptul că unii dintre aceștia au devenit victime ale represiunilor sub regimul comunist.

Evenimentul a fost organizat de Academia „Ștefan cel Mare" a MAI al Republicii Moldova în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei.