#Exponatul Lunii

Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo.
Vasul a fost găsit într-un mormânt de copil. Groapa mormântului avea formă ovală, iar defunctul era depus în poziție chircită (asemănătoare poziției embrionare), pe partea stângă. În acest mormânt au fost descoperite, în total, cinci vase: trei în zona spatelui, unul la picioare și unul în regiunea bazinului.
Determinarea apartenenței culturale a acestui complex funerar s-a făcut pe baza ritului și a inventarului funerar; culturii respective îi este caracteristic acest tip de construcție a gropii, precum și poziționarea și orientarea defunctului spre est și nord-est.

Vasul este modelat din pastă de lut amestecată cu scoică măcinată fin. Pereții sunt treptat rotunjiți spre partea superioară, cu diametrul maxim în zona umerilor. Gâtul este scurt, buza ușor evazată, iar baza plată. Suprafața vasului este minuțios șlefuită, pe alocuri până la lustru. Interiorul vasului are o culoare brun-cărămizie, iar exteriorul este brun-gălbui, cu pete cenușii. Buza este prevăzută pe margine cu grupuri de orificii, dintre care trei originale s-au păstrat intacte. Diametrul orificiilor este de 0,35 cm. Spațiul dintre grupurile de orificii este ornamentat cu șnur. Tranziția de la gât spre umărul vasului este decorată prin trei linii orizontale realizate cu șnur, de la care, în cinci locuri, coboară câte trei linii verticale, fiecare de 5 cm lungime, executate prin aceeași tehnică. La momentul descoperirii, aceste linii erau umplute cu o pastă de culoare albă. Spațiul dintre grupurile de linii este decorat în partea superioară cu linii scurte, verticale, de 0,5 cm lungime, iar pe mijloc cu un ornament meandru realizat din două linii paralele executate cu șnur. Baza vasului păstrează amprenta unei țesături.

Dimensiunile vasului: înălțimea - 22 cm; diametrul gurii - 15,7 cm; diametrul maxim - 22 cm; diametrul bazei - 10 cm.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte: „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905” de Simion Carp

18 iulie 2023

În data de 18 iulie, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea de carte a dlui Simion Carp, doctor în drept și profesor universitar, intitulată „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905".

În cadrul evenimentului, unde au fost prezenți numeroși savanți și distinși oaspeți, după o succintă prezentare a lucrării de către autor, cuvânt a luat Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, E.S. Yamada Yoichiro, care a apreciat lucrarea și a impresionat publicul prin mesajul său, în timpul căruia a trecut în revistă evenimentele de la începutul secolului XX, aducând cuvinte de mulțumire autorului pentru că a prezentat un număr mare de materiale, din care reiese că japonezii au rămas un model în istorie, prin comportament corect cu militarii armatei ruse, printre care erau și basarabeni aflați în prizonierat japonez. Cunoașterea acestui adevăr istoric va contribui la consolidarea relațiilor de prietenie dintre Republica Moldova și Japonia.

Potrivit autorului, lucrarea se concentrează pe experiența militarilor basarabeni, care au fost capturați în timpul Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905 și au fost ținuți prizonieri în Japonia. Se oferă o analiză detaliată a unităților militare în care au fost înrolați acești soldați, a bătăliilor în care au participat și a locurilor în care au fost înmormântați cei căzuți în luptă. De asemenea, sunt evidențiate actele lor de eroism și realitățile de pe câmpul de luptă. O parte importantă a lucrării descrie condițiile de detenție ale prizonierilor de război în lagărele din Japonia și eforturile comunității internaționale pentru a asigura respectarea Convenției de la Haga din 1899. Se argumentează că guvernarea japoneză a tratat relativ bine militarii ruși capturați.

De asemenea, dl Simion Carp prezintă și povestea a doi basarabeni, Anatolie și Iacob Tihai, care au promovat creștinismul în Japonia în secolul al XIX-lea. Ei au fost înzestrați cu educație creștină și au ajutat în mod considerabil militarii ruși prizonieri prin activitatea lor în cadrul Misiunii Creștine din Tokyo. În final, lucrarea discută despre repatrierea militarilor basarabeni și implicarea lor în lupta pentru cauza națională după întoarcerea acasă. Se aduc în atenție biografiile acestor veterani care au contribuit la crearea primelor unități militare autohtone și la Unirea Basarabiei cu România în 1918. De asemenea, se subliniază faptul că unii dintre aceștia au devenit victime ale represiunilor sub regimul comunist.

Evenimentul a fost organizat de Academia „Ștefan cel Mare" a MAI al Republicii Moldova în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei.