#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte: „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905” de Simion Carp

18 iulie 2023

În data de 18 iulie, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea de carte a dlui Simion Carp, doctor în drept și profesor universitar, intitulată „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905".

În cadrul evenimentului, unde au fost prezenți numeroși savanți și distinși oaspeți, după o succintă prezentare a lucrării de către autor, cuvânt a luat Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, E.S. Yamada Yoichiro, care a apreciat lucrarea și a impresionat publicul prin mesajul său, în timpul căruia a trecut în revistă evenimentele de la începutul secolului XX, aducând cuvinte de mulțumire autorului pentru că a prezentat un număr mare de materiale, din care reiese că japonezii au rămas un model în istorie, prin comportament corect cu militarii armatei ruse, printre care erau și basarabeni aflați în prizonierat japonez. Cunoașterea acestui adevăr istoric va contribui la consolidarea relațiilor de prietenie dintre Republica Moldova și Japonia.

Potrivit autorului, lucrarea se concentrează pe experiența militarilor basarabeni, care au fost capturați în timpul Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905 și au fost ținuți prizonieri în Japonia. Se oferă o analiză detaliată a unităților militare în care au fost înrolați acești soldați, a bătăliilor în care au participat și a locurilor în care au fost înmormântați cei căzuți în luptă. De asemenea, sunt evidențiate actele lor de eroism și realitățile de pe câmpul de luptă. O parte importantă a lucrării descrie condițiile de detenție ale prizonierilor de război în lagărele din Japonia și eforturile comunității internaționale pentru a asigura respectarea Convenției de la Haga din 1899. Se argumentează că guvernarea japoneză a tratat relativ bine militarii ruși capturați.

De asemenea, dl Simion Carp prezintă și povestea a doi basarabeni, Anatolie și Iacob Tihai, care au promovat creștinismul în Japonia în secolul al XIX-lea. Ei au fost înzestrați cu educație creștină și au ajutat în mod considerabil militarii ruși prizonieri prin activitatea lor în cadrul Misiunii Creștine din Tokyo. În final, lucrarea discută despre repatrierea militarilor basarabeni și implicarea lor în lupta pentru cauza națională după întoarcerea acasă. Se aduc în atenție biografiile acestor veterani care au contribuit la crearea primelor unități militare autohtone și la Unirea Basarabiei cu România în 1918. De asemenea, se subliniază faptul că unii dintre aceștia au devenit victime ale represiunilor sub regimul comunist.

Evenimentul a fost organizat de Academia „Ștefan cel Mare" a MAI al Republicii Moldova în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei.