#Exponatul Lunii

Depozitul de bronzuri a fost descoperit pe teritoriul satului Mîndrești, raionul Telenești, în anul 1968. A fost identificat întâmplător de către un grup de elevi de la școala din sat, iar materialele au ajuns ulterior în atenția specialiștilor de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe. Conform informațiilor documentare, depozitul era alcătuit din zece piese: patru topoare-celt, un fragment de pumnal, un fragment de sabie, o seceră, un topor cu aripioare, un topor-teslă și un lanț format din patru verigi.
În prezent, din ansamblul menționat, în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei se păstrează șase obiecte: două topoare-celt, toporul cu aripioare și toporul-teslă, fragmentul de pumnal și lanțul alcătuit din patru verigi.
- Topor-celt cu o urechiușă. Dimensiuni: Lungimea - 10,2 cm; Greutatea - 186 g.
- Topor-celt cu o urechiușă frontală. Dimensiuni: Lungimea - 8,4 cm; Lățimea: 33-46 mm; Greutatea - 124 g.
- Topor cu aripioare. Dimensiuni: Lungimea - 14,0 cm; Lățimea - 2,5-3,4 cm; Greutatea - 285 g.
- Topor-teslă. Dimensiuni: Lungimea - 14,8 cm; Lățimea - 2,3-5,0 cm; Greutatea - 286 g.
- Fragment de pumnal. Dimensiuni: Lungimea - 16,5 cm; Lungimea lamei - 9,8 cm; Lățimea lamei - 2,8 cm; Greutatea - 81 g.
- Lanț format din patru verigi. Dimensiuni: Lungimea - 17,1 cm; Diametrul verigilor - 3,8; Greutatea - 32 g.Depozitul de bronzuri de la Mândrești este important prin asocierea unor obiecte care își găsesc analogii în repertoriul regional cu piese ce prezintă analogii clare în Europa Centrală și în Bazinul Carpatic. Ansamblul de piese reflectă o zonă de contact și interacțiune, în care forme metalice de origini și tradiții diferite au circulat și au fost integrate în repertoriul comunităților locale.
Cronologic, depozitul de bronzuri de la Mândrești este atribuit perioadei Hallstattului timpuriu - HaA1, fiind datat în anii 1200-1100 î. Hr.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansare de carte: „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905” de Simion Carp

18 iulie 2023

În data de 18 iulie, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea de carte a dlui Simion Carp, doctor în drept și profesor universitar, intitulată „Prizonierii de război: cronica războiului ruso-japonez din 1904-1905".

În cadrul evenimentului, unde au fost prezenți numeroși savanți și distinși oaspeți, după o succintă prezentare a lucrării de către autor, cuvânt a luat Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, E.S. Yamada Yoichiro, care a apreciat lucrarea și a impresionat publicul prin mesajul său, în timpul căruia a trecut în revistă evenimentele de la începutul secolului XX, aducând cuvinte de mulțumire autorului pentru că a prezentat un număr mare de materiale, din care reiese că japonezii au rămas un model în istorie, prin comportament corect cu militarii armatei ruse, printre care erau și basarabeni aflați în prizonierat japonez. Cunoașterea acestui adevăr istoric va contribui la consolidarea relațiilor de prietenie dintre Republica Moldova și Japonia.

Potrivit autorului, lucrarea se concentrează pe experiența militarilor basarabeni, care au fost capturați în timpul Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905 și au fost ținuți prizonieri în Japonia. Se oferă o analiză detaliată a unităților militare în care au fost înrolați acești soldați, a bătăliilor în care au participat și a locurilor în care au fost înmormântați cei căzuți în luptă. De asemenea, sunt evidențiate actele lor de eroism și realitățile de pe câmpul de luptă. O parte importantă a lucrării descrie condițiile de detenție ale prizonierilor de război în lagărele din Japonia și eforturile comunității internaționale pentru a asigura respectarea Convenției de la Haga din 1899. Se argumentează că guvernarea japoneză a tratat relativ bine militarii ruși capturați.

De asemenea, dl Simion Carp prezintă și povestea a doi basarabeni, Anatolie și Iacob Tihai, care au promovat creștinismul în Japonia în secolul al XIX-lea. Ei au fost înzestrați cu educație creștină și au ajutat în mod considerabil militarii ruși prizonieri prin activitatea lor în cadrul Misiunii Creștine din Tokyo. În final, lucrarea discută despre repatrierea militarilor basarabeni și implicarea lor în lupta pentru cauza națională după întoarcerea acasă. Se aduc în atenție biografiile acestor veterani care au contribuit la crearea primelor unități militare autohtone și la Unirea Basarabiei cu România în 1918. De asemenea, se subliniază faptul că unii dintre aceștia au devenit victime ale represiunilor sub regimul comunist.

Evenimentul a fost organizat de Academia „Ștefan cel Mare" a MAI al Republicii Moldova în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei.