#Exponatul Lunii

Planta viţa de vie, răspândită în prezent practic pe întreg globul pământesc, îşi are începuturile în perioada geologică cretacee/cretaceous superioară, când pe Terra au apărut speciile Vitis Linn (era Mezozoică) şi, mai târziu, Vitis Vinifera L., ultima atribuindu-se deja la plantele agricole de cultură. Originea viţei de vie cultivate - Vitis vinifera L. - majoritatea cercetătorilor o leagă de specia sălbatică de pădure Vitis sylvestris Gmel. Lăstărişuri ale Vitis sylvestris Gmel se întâlnesc încă sporadic în crângurile din lunca Prutului şi ale Nistrului.

În perioada Precucuteni III - Trypillia A (cca. 4750-4600 a. Chr.) s-a documentat fără dubii prezenţa seminţelor de struguri cultivați pe ceramica aşezării Ruseştii Noi I, stratul I, cuptorul A, constând dintr-o amprentă de semință pe un fragment de ceramică, având ciocul alungit de specie domesticită Vitis vinifera L. O altă amprentă de semință de Vitis vinifera L este documentată în așezarea Vărvăreuca VIII, asesizată pe un perete de vas pictat din etapa Cucuteni B - Trypillia CI (3800-3500/3300 a. Chr.).
În luna octombrie, cu prilejul Zilei Naționale a Vinului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei vă propune spre atenția dumneavoastră o relicvă unicat în sud-estul Europei. Exponatul provine din așezarea Brînzeni VIII ,,Sâiece", aparținând culturii Cucuteni-Trypillia și datată cu faza Cucuteni AB2 - Trypillia B2 (ca. 4050-3800 a. Chr.), localizată în satul Brânzeni, raionul Edineț. Situl este situat la 2 km sud-vest de localitate într-un triunghi format de confluența râuleților Racovăț, Drobiște și drumul local L36 Bădragii Vechi-Brînzeni. Amplasată pe un teren cu 25-30 metri deasupra văii. A fost descoperit în 1966 de arheologul Nicolaie Chetraru. Fiind investigată prin săpături arheologice în perioada 1978-1980 de către Vsevolod Marchevici.
Piesa lunii octombrie este o amprenta de frunză de vie ce a fost descoperită în 1980, aceasta provine din groapa numărul 5, cercetată parțial, ce avea adâncimea maximă de 155 cm. Din același complex arheologic situat lângă locuința numărul 1 provin și mai multe semințe de viță de vie fapt menționat în raportul de săpătură.
Amprenta de frunză de viță de vie apare pe o lipitură de lut grosier, ars, este zgurificată în urma arderii secundare, culoare roșiatică, având forma rectangulară neregulată, aplatizată. Suprafața exterioară denivelată, zgrunțuroasă. Suprafața amprentei este netezită, nervurile frunzei fiind foarte bine evidențiate. Având următoarele dimensiuni: diametrul lungime: 99 mm; lățime: 110 mm; grosimea: 28-31 mm, exponatul ne prezintă în toată splendoarea o amprentă autentică de frunză de viță de vie. Unii cercetătorii atribuie amprenta viței de vie domesticite Vitis vinifera L alții fiind mai sceptici o considera de specie sălbatică. Cu toate astea fiind descoperită într-un context arheologic foarte clar și bine documentat, împreună cu semințe de struguri lângă o locuință este o dovadă ce ne permite să afirmăm că vița de vie făcea parte din viața comunităților cucuteniene acum 6000 de ani în urmă. Odată cu aceste descoperiri putem afirma că procesul de domesticire și de creare a strugurilor de masă este în plin proces de dezvoltare. Diversitate formelor ceramice cucuteniene cât și pictura unora din ele ne sugerează fără dubii utilizarea lor ca recipiente pentru diverse lichide. Respectiv apariția vinului la comunitățile cucuteniene poate fi luată în discuție.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea albumului cartografic „DESCRIPTIO BESSARABIAE"

20 iunie 2017

La 20 iunie 2017, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc lansarea albumului cartografic „DESCRIPTIO BESSARABIAE". Evenimentul a fost organizat de către Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat în prezența directorului ICR „Mihai Eminescu", Valeriu Matei și a directorului Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr. hab. Eugen Sava. În calitate de invitați speciali au fost viceministrul Culturii, Gheorghe Postică; academicianul Demir Dragnev și autorii albumului: prof. univ. dr. Adrian Năstase, coordonatorul volumului; dr. Mihai Gribincea, Ambasador al Republicii Moldova în România și cercetătorul Ovidiu Dumitru.

La eveniment au participat oficiali moldoveni, cercetători, muzeografi, cadre didactice și oameni de cultură, reprezentanți ai presei, precum și membri ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău, între care și Ambasadorul României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță.

Realizat în două versiuni, română și engleză, albumul „Descriptio Bessarabiae" valorifică un număr de 120 de hărți, într-o concepție vizuală de excepție, piese rare aflate în patrimoniul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din București și în colecțiile private ale autorilor. Prezentarea hărților în structura albumului respectă evoluția istorică a realizărilor cartografice referitoare la spațiul basarabean în aproape cinci secole de cartografie.

„Basarabia nu este un mit. Este o realitate. Apărută pe hartă printr-un joc al istoriei, ea a dispărut printr-un concurs de împrejurări la fel de neașteptat. Dar precum astronomii știu să vadă cometele numai de ei cunoscute, știu să comenteze și să calculeze precis traiectorii numai de ei bănuite, așa și istoricii ar trebui să însușească măiestria de a pune preț pe cele mai insesizabile adevăruri. Raportate la astronomie (dacă doriți, le putem raporta la timp), hărțile nu sunt decât niște grafice obișnuite pe care mâini nesigure de suverani ai clipei își trec propriile ambiții. Şi e de datoria noastră să nu le luăm drept adevăruri absolute, chiar dacă ei au semnat cu nume de împărați creștini ca Alexandru I sau cu nume de tirani comuniști ca Iosif Stalin... Axioma existenței acestui pământ sunt chiar oamenii care au trecut fulgerător prin clepsidra timpului, dar n-au dorit să aibă un destin asemănător cu cel al firelor de nisip. Scopul lor a fost să lase o urmă. Argumentul suprem al existenței lor este urma. Citind urmele generațiilor care s-au perindat în istoria noastră, afirmăm cu profundă convingere: Basarabia nu este un mit. Este o realitate." (din prefața „Basarabia. Miza geostrategică")

Un argument esențial adus de autori, în favoarea albumului „Descriptio Bessarabiae", este că, în Ţările Române din perioada medievală, nu au existat preocupări autohtone relevante pentru cartografie, hărțile fiind realizate mai mult de călătorii străini, de cele mai multe ori însoțiți de artiști plastici, pentru completarea informațiilor din teren. Aceste lucrări reprezentau studii documentare, care au avut, de-a lungul timpului, un regim special, chiar restricționat. Atlasele cartografice erau utilizate pentru educarea copiilor de principi, ajutând la înțelegerea modificărilor de teritoriu.

Albumul cartografic lansat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei este parte a unui proiect mai larg, realizat în colaborare cu Editura Institutului Cultural Român și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București, proiect din seria de albume conținând hărți ale Dunării, Mării Negre, Basarabiei. Seria se dorește completată cu prezentarea vechilor hărți ale Transilvaniei, ca parte din Programul care marchează, în primăvara anului viitor, Centenarul Marii Uniri.

#Exponatul Lunii

Amprentă de frunză de vie

Lansarea albumului cartografic „DESCRIPTIO BESSARABIAE"

20 iunie 2017

#Exponatul Lunii