#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea albumului cartografic „DESCRIPTIO BESSARABIAE"

20 iunie 2017

La 20 iunie 2017, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc lansarea albumului cartografic „DESCRIPTIO BESSARABIAE". Evenimentul a fost organizat de către Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat în prezența directorului ICR „Mihai Eminescu", Valeriu Matei și a directorului Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr. hab. Eugen Sava. În calitate de invitați speciali au fost viceministrul Culturii, Gheorghe Postică; academicianul Demir Dragnev și autorii albumului: prof. univ. dr. Adrian Năstase, coordonatorul volumului; dr. Mihai Gribincea, Ambasador al Republicii Moldova în România și cercetătorul Ovidiu Dumitru.

La eveniment au participat oficiali moldoveni, cercetători, muzeografi, cadre didactice și oameni de cultură, reprezentanți ai presei, precum și membri ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău, între care și Ambasadorul României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță.

Realizat în două versiuni, română și engleză, albumul „Descriptio Bessarabiae" valorifică un număr de 120 de hărți, într-o concepție vizuală de excepție, piese rare aflate în patrimoniul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din București și în colecțiile private ale autorilor. Prezentarea hărților în structura albumului respectă evoluția istorică a realizărilor cartografice referitoare la spațiul basarabean în aproape cinci secole de cartografie.

„Basarabia nu este un mit. Este o realitate. Apărută pe hartă printr-un joc al istoriei, ea a dispărut printr-un concurs de împrejurări la fel de neașteptat. Dar precum astronomii știu să vadă cometele numai de ei cunoscute, știu să comenteze și să calculeze precis traiectorii numai de ei bănuite, așa și istoricii ar trebui să însușească măiestria de a pune preț pe cele mai insesizabile adevăruri. Raportate la astronomie (dacă doriți, le putem raporta la timp), hărțile nu sunt decât niște grafice obișnuite pe care mâini nesigure de suverani ai clipei își trec propriile ambiții. Şi e de datoria noastră să nu le luăm drept adevăruri absolute, chiar dacă ei au semnat cu nume de împărați creștini ca Alexandru I sau cu nume de tirani comuniști ca Iosif Stalin... Axioma existenței acestui pământ sunt chiar oamenii care au trecut fulgerător prin clepsidra timpului, dar n-au dorit să aibă un destin asemănător cu cel al firelor de nisip. Scopul lor a fost să lase o urmă. Argumentul suprem al existenței lor este urma. Citind urmele generațiilor care s-au perindat în istoria noastră, afirmăm cu profundă convingere: Basarabia nu este un mit. Este o realitate." (din prefața „Basarabia. Miza geostrategică")

Un argument esențial adus de autori, în favoarea albumului „Descriptio Bessarabiae", este că, în Ţările Române din perioada medievală, nu au existat preocupări autohtone relevante pentru cartografie, hărțile fiind realizate mai mult de călătorii străini, de cele mai multe ori însoțiți de artiști plastici, pentru completarea informațiilor din teren. Aceste lucrări reprezentau studii documentare, care au avut, de-a lungul timpului, un regim special, chiar restricționat. Atlasele cartografice erau utilizate pentru educarea copiilor de principi, ajutând la înțelegerea modificărilor de teritoriu.

Albumul cartografic lansat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei este parte a unui proiect mai larg, realizat în colaborare cu Editura Institutului Cultural Român și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București, proiect din seria de albume conținând hărți ale Dunării, Mării Negre, Basarabiei. Seria se dorește completată cu prezentarea vechilor hărți ale Transilvaniei, ca parte din Programul care marchează, în primăvara anului viitor, Centenarul Marii Uniri.

#Exponatul Lunii

Ilustrate cu tematică pascală

Lansarea albumului cartografic „DESCRIPTIO BESSARABIAE"

20 iunie 2017

#Exponatul Lunii