#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea albumului cartografic „DESCRIPTIO BESSARABIAE"

20 iunie 2017

La 20 iunie 2017, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei a avut loc lansarea albumului cartografic „DESCRIPTIO BESSARABIAE". Evenimentul a fost organizat de către Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat în prezența directorului ICR „Mihai Eminescu", Valeriu Matei și a directorului Muzeului Național de Istorie a Moldovei, dr. hab. Eugen Sava. În calitate de invitați speciali au fost viceministrul Culturii, Gheorghe Postică; academicianul Demir Dragnev și autorii albumului: prof. univ. dr. Adrian Năstase, coordonatorul volumului; dr. Mihai Gribincea, Ambasador al Republicii Moldova în România și cercetătorul Ovidiu Dumitru.

La eveniment au participat oficiali moldoveni, cercetători, muzeografi, cadre didactice și oameni de cultură, reprezentanți ai presei, precum și membri ai corpului diplomatic acreditat la Chișinău, între care și Ambasadorul României în Republica Moldova, E.S. Daniel Ioniță.

Realizat în două versiuni, română și engleză, albumul „Descriptio Bessarabiae" valorifică un număr de 120 de hărți, într-o concepție vizuală de excepție, piese rare aflate în patrimoniul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din București și în colecțiile private ale autorilor. Prezentarea hărților în structura albumului respectă evoluția istorică a realizărilor cartografice referitoare la spațiul basarabean în aproape cinci secole de cartografie.

„Basarabia nu este un mit. Este o realitate. Apărută pe hartă printr-un joc al istoriei, ea a dispărut printr-un concurs de împrejurări la fel de neașteptat. Dar precum astronomii știu să vadă cometele numai de ei cunoscute, știu să comenteze și să calculeze precis traiectorii numai de ei bănuite, așa și istoricii ar trebui să însușească măiestria de a pune preț pe cele mai insesizabile adevăruri. Raportate la astronomie (dacă doriți, le putem raporta la timp), hărțile nu sunt decât niște grafice obișnuite pe care mâini nesigure de suverani ai clipei își trec propriile ambiții. Şi e de datoria noastră să nu le luăm drept adevăruri absolute, chiar dacă ei au semnat cu nume de împărați creștini ca Alexandru I sau cu nume de tirani comuniști ca Iosif Stalin... Axioma existenței acestui pământ sunt chiar oamenii care au trecut fulgerător prin clepsidra timpului, dar n-au dorit să aibă un destin asemănător cu cel al firelor de nisip. Scopul lor a fost să lase o urmă. Argumentul suprem al existenței lor este urma. Citind urmele generațiilor care s-au perindat în istoria noastră, afirmăm cu profundă convingere: Basarabia nu este un mit. Este o realitate." (din prefața „Basarabia. Miza geostrategică")

Un argument esențial adus de autori, în favoarea albumului „Descriptio Bessarabiae", este că, în Ţările Române din perioada medievală, nu au existat preocupări autohtone relevante pentru cartografie, hărțile fiind realizate mai mult de călătorii străini, de cele mai multe ori însoțiți de artiști plastici, pentru completarea informațiilor din teren. Aceste lucrări reprezentau studii documentare, care au avut, de-a lungul timpului, un regim special, chiar restricționat. Atlasele cartografice erau utilizate pentru educarea copiilor de principi, ajutând la înțelegerea modificărilor de teritoriu.

Albumul cartografic lansat la Muzeul Național de Istorie a Moldovei este parte a unui proiect mai larg, realizat în colaborare cu Editura Institutului Cultural Român și Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București, proiect din seria de albume conținând hărți ale Dunării, Mării Negre, Basarabiei. Seria se dorește completată cu prezentarea vechilor hărți ale Transilvaniei, ca parte din Programul care marchează, în primăvara anului viitor, Centenarul Marii Uniri.