#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea cărții „Izvodul pătimirilor” de Ion Țurcanu

12 septembrie 2024

Pe 12 septembrie 2024, în Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, a avut loc lansarea volumului „Izvodul pătimirilor" de Ion Țurcanu, publicat de editura ARC. Cartea aduce în prim-plan una dintre cele mai tulburătoare perioade din istoria recentă a Basarabiei - foametea din anii 1946-1947, un episod devastator care a afectat grav structura socială și demografică a regiunii.

Evenimentul a reunit un public variat, format din istorici, literați și persoane interesate de istoria contemporană a Moldovei. Lansarea a fost moderată de autorul lucrării, Ion Țurcanu, care a oferit o introducere detaliată asupra conținutului cărții și a contextului istoric în care s-a produs foametea. El a discutat despre procesul amplu de cercetare și documentare, care a stat la baza acestui volum, menționând sursele și materialele folosite pentru a aduce în fața cititorilor o imagine clară a acestui fenomen tragic.

La eveniment au luat cuvântul și invitați speciali, istorici precum Igor Cașu, Ion Șișcanu și Anatol Țăranu, care au adus scurte contribuții la tema abordată, subliniind importanța cercetării detaliate a acestei perioade pentru înțelegerea complexității consecințelor foametei asupra populației basarabene. Aceștia au evidențiat rolul cărții lui Ion Țurcanu în completarea literaturii istorice despre acest subiect și au subliniat importanța unor astfel de lucrări pentru memoria istorică a regiunii.

Publicul prezent a avut ocazia să participe activ la discuții, adresând întrebări autorului și invitaților. Sesiunea de întrebări și răspunsuri a fost un moment important al evenimentului, oferind o oportunitate pentru aprofundarea anumitor aspecte legate de perioada postbelică, precum și de politicile economice și sociale care au condus la apariția foametei din Basarabia.

Lansarea cărții „Izvodul pătimirilor" a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei și a fost un succes din punct de vedere al interesului manifestat de publicul larg. Aceasta a reprezentat o oportunitate unică pentru cei prezenți de a explora un subiect dificil, dar esențial pentru înțelegerea trecutului Basarabiei și a transformărilor sociale și economice din perioada postbelică.

Prin acest eveniment, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și-a reafirmat angajamentul de a promova cercetările istorice de calitate și de a susține dezbaterile academice pe teme de interes major pentru istoria și cultura Republicii Moldova.