|
|
|
#Exponatul Lunii
>>>
Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei. Pe cilindru sunt înregistrate șapte melodii de W.A. Mozart, care sunt redate prin vibrarea dinților de oțel dispuși într-un pieptene, ale căror vârfuri sunt adiacente cilindrului. Capacul cutiei are pe partea exterioară marchetărie cu motive florale. Bunul cultural este clasat în categoria Tezaur. Povestea cutiilor muzicale Cutiile muzicale au apărut în Elveția la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1796, ceasornicarul Antoine Favre-Salomon a inventat un ceas de buzunar care avea un mecanism muzical încorporat, bazat pe principiul lamelor metalice acordate. Invenția s-a răspândit rapid și a declanșat, la scurt timp, crearea de cutii muzicale independente de ceasuri. Inventate și construite inițial pentru distracțiile de salon ale lumii aristocrate, cutiile muzicale s-au perfecționat rapid, cucerind piața și interesul publicului pentru aceste mașinării destinate divertismentului. Industria cutiilor muzicale s-a concentrat, în mare parte, în Elveția. Geneva rămâne leagănul cutiei muzicale, chiar dacă arta manufacturierilor acestor minuni muzicale s-a extins și în alte regiuni ale Elveției, precum Jura, Auberson și Sainte Croix, și ulterior în alte țări, precum Franța, Germania și Cehoslovacia. Printre cele mai importante firme producătoare de cutii muzicale s-au evidențiat: Mermod Frères, Paillard, Reuge, Thorens, Cuendet, Junod, Nicole Frères, Ducommun-Girod, Brémond și L'Epee. Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12. De-a lungul timpului, cilindrii au fost înlocuiți cu discuri metalice interschimbabile. Pe acest principiu au apărut, în cafenelele și tavernele vremii, cutii muzicale de dimensiuni mari, care puteau fi activate prin introducerea unei fise, oferind utilizatorului posibilitatea de a alege discul preferat. În afara mecanismului ingenios proiectat, cutiile muzicale se remarcă și prin arta cu care sunt decorate la exterior - folosind materiale precum lemn prețios, sidef, fildeș sau metal. Declinul cutiilor muzicale a început odată cu inventarea fonografului (1877) și a gramofonului (1887). Producția lor a continuat pentru o perioadă, dar la începutul secolului al XX-lea, majoritatea firmelor consacrate au abandonat această afacere și au început să fabrice alte instrumente de muzică mecanică.
Tur Virtual
Arhiva Evenimentelor
Lansarea proiectului „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol XII de la Varnița – valorificare și promovare”
8 aprilie 2016
La 8 aprilie 2016, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat la Varnița un eveniment special - lansarea proiectului „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol XII de la Varnița - valorificare și promovare"/SITVAR. Muzeul este principalul partener al Asociației Femeie. Speranță. Viitor(Varnița) alături de Primăria Varnița, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor și va realiza proiectul în perioada 1 aprilie 2016 - 1 mai 2017. Manifestarea s-a desfășurat în prezența reprezentanților misiunilor diplomatice, secretarului de stat al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, a unor invitați din Suedia (Vetlanda), a oamenilor de cultură din republică, a administrației și comunității locale.
Evenimentul a fost moderat de primarul localității Varnița, Alexandru Nichitenco, și de directorul general al Muzeului Național de Istorie a Moldovei dr. hab. Eugen Sava. Al. Nichitenco în cuvântul său de salut a menționat necesitatea și utilitatea realizării proiectului, a mulțumit tuturor pentru prezență la eveniment și și-a exprimat speranța că în martie 2017 vom asista la lansarea sitului istoric Tabăra regelui suedez Carol XII de la Varnița în circuitul public.
E. Sava în discursul său a făcut o radiografie cronologică și factologică a evenimentelor ce au precedat elaborarea și lansarea proiectului. El a menționat că în scopul păstrării memoriei istorice, a valorificării unui segment comun de istorie moldo-suedeză-turcă și marcării aniversării a 300-a de la „kalabalâcul" de la Varnița, în anii 2013-2015 în Republica Moldova, Turcia, Suedia, Grecia a fost realizat proiectul „Pe când Suedia era guvernată din Moldova". Acest proiect a fost realizat în Republica Moldova de către Muzeul Național de Istorie a Moldovei.
Începând cu 1 aprilie 2016, muzeul va contribui la realizarea acestui nou proiect și în curând va veni cu noi idei privind marcarea în 2018 a 300 de ani de la moartea regelui suedez Carol al XII-lea.
Proiectul „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol XII de la Varnița - valorificare și promovare" este finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului internațional privind dezvoltarea patrimoniului cultural - CHOICE/Cultural Heritage: Opportunity For Improving Civic Engagement. În cadrul evenimentului acest lucru a fost menționat de Valeria Suruceanu, președintele ICOM Moldova. Ea a mai adăugat că în Republica Moldova programul este realizat de Asociația obștească Comitetul Național ICOM Moldova în parteneriat cu Asociația Agențiilor Pentru Democrația Locală ALDA (Franța) și prevede o schemă de finanțare în cadrul programului de granturi mici a organizațiilor non-guvernamentale, care își propun realizarea proiectelor inovative privind protejarea și interpretarea actuală a patrimoniului cultural național. Concomitent cu Moldova programul se desfășoară în Belarus, Ucraina și Armenia, cu suportul consultativ și informațional al organizațiilor partenere: Organizația Internațională non-guvernamentală "EuroBelarus" (Vilnius, Lituania), Centrul Managementului Cultural (Lviv, Ucraina), Fundația Millenium (Erevan, Armenia) și Asociația Obștească "Centrul inovațiilor culturale" (Minsk, Belarus).
Execelența Sa, doamna Signe Burgstaller, Ambasador al Suediei în Republica Moldova, a salutat participanții la manifestare, iar alocuțiunea ei s-a axat pe relațiile de colaborare a Suediei cu Republica Moldova, a necesității păstrării și promovării memoriei istorice, a segmentului comun de istorie moldo-suedeză de la începutul secolului al XVII-lea.
Andrei Chistol, secretar de stat, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, a evidențiat rolul instituțiilor culturale, inclusiv al muzeelor în păstrarea și popularizarea patrimoniului cultural în țară și peste hotare. El a subliniat că în Varnița au fost realizate diverse proiecte, inclusiv culturale și și-a exprimat speranța că comunitatea din Varnița va sprijini și acest proiect.
Dr. hab Elena Ploșnița a prezentat proiectul „Situl istoric Tabăra regelui suedez Carol XII de la Varnița - valorificare și promovare". Ea a menționat că situl istoric de la Varnița datează cu începutul secolului al XVIII-lea. Carol al XII-lea, regele Suediei, după înfrângerea suferită în bătălia de la Poltava în 1709, împreună cu circa 1000 de militari suedez s-a retras și s-a așezat la Bender (Tighina), apoi la Varnița. La 1 februarie 1713 la Varnița, în tabăra regelui de la Varnița, are loc așa numitul kalabalâk, regele este luat prizonier și dus la Timurtash (azi Erdine, în partea europeană a Turciei). Este ucis în anul 1718 în Norvegia. În anul 1925, în memoria aflării regelui suedez la Varnița, pe locul fostei tabere, a fost ridicat un monument - obelisc. Scopul proiectului este reabilitarea și introducerea în circuitul public a sitului istoric prin restaurarea monumentului regelui suedez Carol al XII-lea, valorificarea științifică și publică a patrimoniului cultural al sitului istoric, amenajarea spațiului aferent sitului. E. Ploșnița a precizat că în cadrul proiectului sunt planificate mai multe manifestări, acțiuni, inclusiv efectuarea cercetărilor istorico-documentare, a investigațiilor arheologice de suprafață, restaurarea monumentului, conservarea patrimoniului, o conferință științifică internațională, o publicație, un stand expozițional, un gard în jurul sitului, și desigur, lansarea sitului reabilitat în circuitul public, turistic.
Veronica Ştefaniuc, președintele Asociației Femeie. Speranță. Viitor (Varnița) a făcut o scurtă expunere cu privire la istoricul și prezentul localității Varnița, a venit cu o informație succintă a rezultatelor derulării mai multor proiecte în Varnița cu sprijinul asociațiilor obștești din localitate.
Despre un proiect-intenție de valorificare a sitului de la Varnița a vorbit arhitectul Ion Budeci de la Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. El a prezentat mai multe schițe, a enunțat idei și soluții inovative, care urmează a fi studiate și, poate, realizate.
Paul Diaconu, reprezentantul Asociației de studiere a istoriei Nordisk Historia och Kultur Fömedlingen din Suedia a propus modalități de prezentare, de expunere a patrimoniului în cadrul sitului istoric reabilitat, a lansat ideea de colaborare cu primăria Vetlanda din Suedia și a promis sprijin în realizarea proiectului.
Ultimul acord în evenimentul special de lansare a proiectului a fost vizitarea sitului istoric, comunicarea cu mass-media.
Elena Ploșnița
|
|
|
|
|
|
#Exponatul Lunii
Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei...
Citeşte mai multe >>
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC
|
| |