#Exponatul Lunii

Clopoțeii de Crăciun au intrat în spațiul românesc printr-un proces îndelungat, în care tradițiile arhaice s-au împletit cu credința creștină și cu influențele europene. Cu mult înainte de apariția sărbătorii Crăciunului, sunetele metalice aveau un rol ritualic important în comunitățile vechi: ele erau folosite pentru alungarea spiritelor rele, pentru purificarea spațiului și pentru protejarea oamenilor în momentele de trecere dintre ani. Aceste credințe s-au păstrat în obiceiurile de iarnă, precum colindatul, Plugușorul sau jocurile cu măști, unde clopotele și zurgălăii erau nelipsiți.

Odată cu răspândirea creștinismului, sunetul clopotului a căpătat o semnificație religioasă profundă, devenind vestitor al sărbătorilor mari și simbol al Nașterii Domnului. Totuși, clopoțeii mici nu erau încă folosiți ca decorațiuni, ci mai ales ca obiecte funcționale sau rituale.

Primul brad împodobit cu prilejul sărbătorilor de Crăciun a fost cel de la palatul principelui Carol I de Hohenzollern, după sosirea sa în Principatele Române, în anul 1866. Din acel moment, tradiția s-a statornicit, iar în noaptea de Crăciun, prinții și prințesele invitate la palat participau la împodobirea bradului. Printre ornamentele folosite se numărau și clopoțeii metalici, care simbolizau bucuria, vestea cea bună și protecția divină asupra casei.

În secolul al XX-lea, clopoțeii de Crăciun se răspândesc în toate provinciile românești și devin un simbol vizual al sărbătorii, prezent atât în decorațiuni, cât și în colinde. Chiar și în perioadele în care expresia religioasă a fost restricționată, clopoțeii au rămas în casele oamenilor ca semn al bucuriei și al continuității tradiției. Astăzi, ei păstrează această dublă semnificație: ecoul unor credințe străvechi și, totodată, vestea Nașterii lui Hristos, devenind un simbol al speranței, al luminii și al legăturii dintre trecut și prezent.

Aceste piese cu clinchete sonore fac parte dintr-o colecție generoasă de patrimoniu al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, întrunind peste 200 de bunuri culturale. O contribuție substanțială la completarea acestei colecții de clopoței decorativi a adus-o Dorina Raischi, învățătoare la școala nr. 94 din or. Chișinău, care a donat muzeului 174 de clopoței, dintre care circa 30 de piese sunt cu tematica sărbătorilor de iarnă. Aceștia fiind confecționați din ceramică, porțelan, sticlă, metal, au fost aduși de pe diferite meridiane ale lumii, unde redau o imagine sumară despre cultura universală a clopoțeilor. Ei dau o nota festiva casei noastre si chiar unui cadou, sunt parte integranta a sărbătorilor de iarna si este greu sa ne imaginam Crăciunul fără clinchetul lor vesel.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea volumului „Istoria, adevărul și miturile”

16 iunie 2015

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost marți, 16 iunie, gazda lansării cărții „Istoria, adevărul și miturile", Editura Enciclopedică, București, 2014, 400 p., semnată de academicianul prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, România.

La manifestarea de lansare, organizată de Institutul de Istorie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, au participat peste 100 de persoane - academicieni, istorici, profesori universitari, studenți ai Facultății de Istorie - , printre care: vicepreședintele AŞM acad. Ion Tighineanu, vicepreședintele AŞM mem. cor. Ion Guceac, acad. Andrei Eșanu, prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu; directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău Valeriu Matei, E.S. Ambasadorul României în Republica Moldova Marius Lazurcă, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Sorin Şipoș de la Universitatea din Oradea ș.a.

Cartea „Istoria, adevărul și miturile" este o analiză a lucrării lui Lucian Boia „Istorie și mit în conștiința românească", este un răspuns științific la încercările de a falsifica Istoria Românilor.

Motivul apariției acestor note de lectură asupra „demitizării" istoriei românilor, după cum a afirmat însăși autorul „... își are rostul din solidaritate de breaslă, așa cum domnul Boia și cei care-l urmează, creează convingerea că cercetarea istorică nu are nici un rost, este falsă, mincinoasă și plină de mituri". Un alt motiv al publicării unei recenzii „supradimensionate" este răspândirea neselectivă a ideilor dlui Boia în străinătate - unde suntem prezentați într-o imagine distorsionată cu rezultate propagandistice păguboase.

Despre reputatul istoric clujean și despre valoarea lucrării acestuia au vorbit directorul Institutului de Istorie dr. hab. Gheorghe Cojocaru, m. c. al AŞM prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu, prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, istoricul dr. Marius Tărâță, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" Valeriu Matei, redactorul-șef al săptămânalului „Literatura și Arta" m.c. al AŞM Nicolae Dabija, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Sorin Şipoș.

Cu prilejul sosirii la Chișinău, savantului Ioan Aurel Pop i-a fost conferit titlul de Membru de Onoare al AŞM.

Profesorul Ioan-Aurel Pop este autorul a peste 50 de cărți, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare și volume îngrijite și a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefețe etc. în volume separate și reviste de specialitate și publicații de cultură.

Ioan-Aurel Pop este rector al Universității Babeș-Bolyai, membru al Academiei Române, director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, fiind specializat pe istoria medievală, instituții medievale și paleografie latină.

Înainte de a deveni rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Ioan-Aurel Pop a fost directorul Centrului Cultural Român din New York (1994-1995) și directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (2003-2007).

Din 1989, Ioan-Aurel Pop a obținut titlul de doctor în istorie, cu teza „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV - XVI", a fost cel mai tânăr membru corespondent al Academiei Române, iar din 2010 este membru titular al Academiei Române.

Lansare de carte: Ioan-Aurel Pop, „Istoria, adevărul și miturile” , București, Editura Enciclopedică, 2014. 402 p.

#Exponatul Lunii

Clopoței decorativi

Lansarea volumului „Istoria, adevărul și miturile”

16 iunie 2015

#Exponatul Lunii