#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea volumului „Istoria, adevărul și miturile”

16 iunie 2015

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost marți, 16 iunie, gazda lansării cărții „Istoria, adevărul și miturile", Editura Enciclopedică, București, 2014, 400 p., semnată de academicianul prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, România.

La manifestarea de lansare, organizată de Institutul de Istorie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, au participat peste 100 de persoane - academicieni, istorici, profesori universitari, studenți ai Facultății de Istorie - , printre care: vicepreședintele AŞM acad. Ion Tighineanu, vicepreședintele AŞM mem. cor. Ion Guceac, acad. Andrei Eșanu, prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu; directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău Valeriu Matei, E.S. Ambasadorul României în Republica Moldova Marius Lazurcă, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Sorin Şipoș de la Universitatea din Oradea ș.a.

Cartea „Istoria, adevărul și miturile" este o analiză a lucrării lui Lucian Boia „Istorie și mit în conștiința românească", este un răspuns științific la încercările de a falsifica Istoria Românilor.

Motivul apariției acestor note de lectură asupra „demitizării" istoriei românilor, după cum a afirmat însăși autorul „... își are rostul din solidaritate de breaslă, așa cum domnul Boia și cei care-l urmează, creează convingerea că cercetarea istorică nu are nici un rost, este falsă, mincinoasă și plină de mituri". Un alt motiv al publicării unei recenzii „supradimensionate" este răspândirea neselectivă a ideilor dlui Boia în străinătate - unde suntem prezentați într-o imagine distorsionată cu rezultate propagandistice păguboase.

Despre reputatul istoric clujean și despre valoarea lucrării acestuia au vorbit directorul Institutului de Istorie dr. hab. Gheorghe Cojocaru, m. c. al AŞM prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu, prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, istoricul dr. Marius Tărâță, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" Valeriu Matei, redactorul-șef al săptămânalului „Literatura și Arta" m.c. al AŞM Nicolae Dabija, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Sorin Şipoș.

Cu prilejul sosirii la Chișinău, savantului Ioan Aurel Pop i-a fost conferit titlul de Membru de Onoare al AŞM.

Profesorul Ioan-Aurel Pop este autorul a peste 50 de cărți, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare și volume îngrijite și a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefețe etc. în volume separate și reviste de specialitate și publicații de cultură.

Ioan-Aurel Pop este rector al Universității Babeș-Bolyai, membru al Academiei Române, director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, fiind specializat pe istoria medievală, instituții medievale și paleografie latină.

Înainte de a deveni rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Ioan-Aurel Pop a fost directorul Centrului Cultural Român din New York (1994-1995) și directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (2003-2007).

Din 1989, Ioan-Aurel Pop a obținut titlul de doctor în istorie, cu teza „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV - XVI", a fost cel mai tânăr membru corespondent al Academiei Române, iar din 2010 este membru titular al Academiei Române.

Lansare de carte: Ioan-Aurel Pop, „Istoria, adevărul și miturile” , București, Editura Enciclopedică, 2014. 402 p.

#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice din secolele V-VII de la Bălceana-Hâncești

Lansarea volumului „Istoria, adevărul și miturile”

16 iunie 2015

#Exponatul Lunii