#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea volumului „Istoria, adevărul și miturile”

16 iunie 2015

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost marți, 16 iunie, gazda lansării cărții „Istoria, adevărul și miturile", Editura Enciclopedică, București, 2014, 400 p., semnată de academicianul prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, România.

La manifestarea de lansare, organizată de Institutul de Istorie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, au participat peste 100 de persoane - academicieni, istorici, profesori universitari, studenți ai Facultății de Istorie - , printre care: vicepreședintele AŞM acad. Ion Tighineanu, vicepreședintele AŞM mem. cor. Ion Guceac, acad. Andrei Eșanu, prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu; directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău Valeriu Matei, E.S. Ambasadorul României în Republica Moldova Marius Lazurcă, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Sorin Şipoș de la Universitatea din Oradea ș.a.

Cartea „Istoria, adevărul și miturile" este o analiză a lucrării lui Lucian Boia „Istorie și mit în conștiința românească", este un răspuns științific la încercările de a falsifica Istoria Românilor.

Motivul apariției acestor note de lectură asupra „demitizării" istoriei românilor, după cum a afirmat însăși autorul „... își are rostul din solidaritate de breaslă, așa cum domnul Boia și cei care-l urmează, creează convingerea că cercetarea istorică nu are nici un rost, este falsă, mincinoasă și plină de mituri". Un alt motiv al publicării unei recenzii „supradimensionate" este răspândirea neselectivă a ideilor dlui Boia în străinătate - unde suntem prezentați într-o imagine distorsionată cu rezultate propagandistice păguboase.

Despre reputatul istoric clujean și despre valoarea lucrării acestuia au vorbit directorul Institutului de Istorie dr. hab. Gheorghe Cojocaru, m. c. al AŞM prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu, prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, istoricul dr. Marius Tărâță, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" Valeriu Matei, redactorul-șef al săptămânalului „Literatura și Arta" m.c. al AŞM Nicolae Dabija, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Sorin Şipoș.

Cu prilejul sosirii la Chișinău, savantului Ioan Aurel Pop i-a fost conferit titlul de Membru de Onoare al AŞM.

Profesorul Ioan-Aurel Pop este autorul a peste 50 de cărți, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare și volume îngrijite și a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefețe etc. în volume separate și reviste de specialitate și publicații de cultură.

Ioan-Aurel Pop este rector al Universității Babeș-Bolyai, membru al Academiei Române, director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, fiind specializat pe istoria medievală, instituții medievale și paleografie latină.

Înainte de a deveni rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Ioan-Aurel Pop a fost directorul Centrului Cultural Român din New York (1994-1995) și directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (2003-2007).

Din 1989, Ioan-Aurel Pop a obținut titlul de doctor în istorie, cu teza „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV - XVI", a fost cel mai tânăr membru corespondent al Academiei Române, iar din 2010 este membru titular al Academiei Române.