#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Lansarea volumului „Istoria, adevărul și miturile”

16 iunie 2015

Muzeul Național de Istorie a Moldovei a fost marți, 16 iunie, gazda lansării cărții „Istoria, adevărul și miturile", Editura Enciclopedică, București, 2014, 400 p., semnată de academicianul prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, România.

La manifestarea de lansare, organizată de Institutul de Istorie al Academiei de Ştiințe a Moldovei, au participat peste 100 de persoane - academicieni, istorici, profesori universitari, studenți ai Facultății de Istorie - , printre care: vicepreședintele AŞM acad. Ion Tighineanu, vicepreședintele AŞM mem. cor. Ion Guceac, acad. Andrei Eșanu, prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu; directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chișinău Valeriu Matei, E.S. Ambasadorul României în Republica Moldova Marius Lazurcă, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Sorin Şipoș de la Universitatea din Oradea ș.a.

Cartea „Istoria, adevărul și miturile" este o analiză a lucrării lui Lucian Boia „Istorie și mit în conștiința românească", este un răspuns științific la încercările de a falsifica Istoria Românilor.

Motivul apariției acestor note de lectură asupra „demitizării" istoriei românilor, după cum a afirmat însăși autorul „... își are rostul din solidaritate de breaslă, așa cum domnul Boia și cei care-l urmează, creează convingerea că cercetarea istorică nu are nici un rost, este falsă, mincinoasă și plină de mituri". Un alt motiv al publicării unei recenzii „supradimensionate" este răspândirea neselectivă a ideilor dlui Boia în străinătate - unde suntem prezentați într-o imagine distorsionată cu rezultate propagandistice păguboase.

Despre reputatul istoric clujean și despre valoarea lucrării acestuia au vorbit directorul Institutului de Istorie dr. hab. Gheorghe Cojocaru, m. c. al AŞM prof. univ. dr. hab. Demir Dragnev, prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu, prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, istoricul dr. Marius Tărâță, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" Valeriu Matei, redactorul-șef al săptămânalului „Literatura și Arta" m.c. al AŞM Nicolae Dabija, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Sorin Şipoș.

Cu prilejul sosirii la Chișinău, savantului Ioan Aurel Pop i-a fost conferit titlul de Membru de Onoare al AŞM.

Profesorul Ioan-Aurel Pop este autorul a peste 50 de cărți, ediții de izvoare istorice, tratate și manuale universitare și volume îngrijite și a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefețe etc. în volume separate și reviste de specialitate și publicații de cultură.

Ioan-Aurel Pop este rector al Universității Babeș-Bolyai, membru al Academiei Române, director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, fiind specializat pe istoria medievală, instituții medievale și paleografie latină.

Înainte de a deveni rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Ioan-Aurel Pop a fost directorul Centrului Cultural Român din New York (1994-1995) și directorul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția (2003-2007).

Din 1989, Ioan-Aurel Pop a obținut titlul de doctor în istorie, cu teza „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV - XVI", a fost cel mai tânăr membru corespondent al Academiei Române, iar din 2010 este membru titular al Academiei Române.

Lansare de carte: Ioan-Aurel Pop, „Istoria, adevărul și miturile” , București, Editura Enciclopedică, 2014. 402 p.

#Exponatul Lunii

Cazanul scitic din bronz de la Răscăieții Noi

Lansarea volumului „Istoria, adevărul și miturile”

16 iunie 2015

#Exponatul Lunii