#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Mai 2023

Vasul-legănel de la Grigoreuca

Este fascinant cum în decursul a mii de ani, obiectele din lut nu și-au pierdut farmecul și s-au adaptat la fiecare epocă evoluând odată cu societatea. Un material atât de modest - lutul, a putut fi valorificat într-o diversitate de moduri printre care cel mai străvechi - modelarea vaselor. Multitudinea de forme și decor a vaselor ceramice fascinează și reprezintă o adevărată artă ajustată la modul de viață și nivelul spiritual al comunităților din diferite perioade istorice. O categorie aparte o reprezintă vasele miniaturale. Acestea pot reprezenta de la miniaturi de vase de bucătărie (oale, cești, pahare) la reprezentări zoomorfe, antropomorfe, modele de care.

Un astfel de vas a fost descoperit în anul 1989, în timpul cercetării unui tumul situat pe teritoriul satului Grigoreuca, raionul Sîngerei (autorii săpăturii: E. Antipenco, V. Beilecci). Acesta era depus ca inventar funerar într-un mormânt atribuit culturii Jamnaja (perioada timpurie a epocii bronzului, secolele XXIII-XVIII a. Chr.). Vasul este modelat manual din pastă de lut în amestec cu ceramică pisată. Are forma dreptunghiulară cu colțurile rotunjite și trapezoidală în secțiune, baza dreaptă și pereții ușor reliefați. Gura vasului este largă, cu buza dreaptă, slab evidențiată. Mai jos de buză este prevăzut cu 12 protuberanțe conice amplasate câte trei pe fiecare din laturi. Cele de pe laturile lungi sunt prevăzute cu orificiu circular longitudinal. Suprafața exterioară a vasului, inclusiv baza acestuia este ornamentată prin imprimare cu șnurul. Decorul este realizat în formă de linii razante și triunghiuri suprapuse. Are culoare gălbui-cenușie cu pete brune în exterior și brună-cenușie în interior.

Deși a fost descoperit într-un mormânt atribuit culturii Jamnaja, la momentul de față, nu sunt cunoscute alte obiecte de acest fel în mediul acestei culturi. Cele mai apropiate analogii sunt cunoscute în locuințe și complexe funerare ale culturii Catacombelor care a existat în perioada mijlocie a epocii bronzului, secolele XIX-XVIII a. Chr., în stepele Nord-Pontice. Sunt cunoscute astfel de piese și în mediul culturii Nord Caucaziene (sec. XXX-XXIII a. Chr). Cel mai probabil, vasul descoperit la Grigoreuca reprezintă un obiect de import din mediul culturii Catacombelor.

Atât forma vasului, cât și orificiile laterale, care presupun suspendarea acestuia, au permis interpretarea lui ca fiind modelul unui leagăn, de unde și denumirea de vas-legănel. Însă conform altor opinii astfel de obiecte sunt modele de car. Prezența unor urme vizibile de ardere (funingine) în interiorul unora din ele, nu exclude utilizarea lor în calitate de opaiț sau afumătoare.

Dimensiuni: H - 4,9 cm; L - 13,6 cm; LA - 8,3 cm.