#Exponatul Lunii

Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm.
Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX.
Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM.
Scurt istoric al aparatului fotografic
Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii.
Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Manifestarea „Descoperă Planeta de vis a copiilor cu Spiridon Vangheli”

1 iunie 2015

Pentru marcarea Zilei Internaționale a Copilului, pe 1 iunie, Muzeul Național de Istorie a Moldovei în colaborare cu Direcția Cultură a municipiului Chișinău au organizat un eveniment cu genericul „Descoperă Planeta de vis a copiilor cu Spiridon Vangheli". La manifestare au participat copii, cu părinții, bunicii și educatorii lor, din Chișinău și din diferite localități rurale ale țării.

În cadrul evenimentului, Compozitorul Constantin Rusnac a interpretat la pian, pentru cei prezenți în sala de muzeu, câteva cântece pentru copii, iar Nicoleta Arhiriuc, elevă în clasa a IV-a la Liceul Teoretic „Ion Creangă", a recitat poezii.

Momentul cheie al acțiunii a fost prezența în mijlocul copiilor a renumitului scriitor Spiridon Vangheli, care a povestit despre colaborarea cu Grigore Vieru la elaborarea Abecedarului și despre apariția cărții „Împărăția lui Ciuboțel", a citit povești cu Guguță și fragmente din Abecedar, a dialogat cu prichindeii și a dat autografe. Scriitorul și-a exprimat satisfacția că acest eveniment i-a oferit posibilitatea, din nou, de a se afla în lumea copilăriei, alături de cititorii săi.

În cadrul evenimentului a fost organizat și un concurs - „Scrisoare lui Guguță" - , cu premii în bani și cărți oferite de Direcția Cultură. Acest concurs a avut drept scop cultivarea interesului și cunoștințelor copiilor pentru valorile identitare ale culturii Republicii Moldova, pentru creația scriitorului Spiridon Vangheli, pentru cunoașterea limbii române. Copii i-au scris scrisori lui Guguță, cele mai interesante fiind citite de moderatoarea manifestării Lucia Culev, șefa Direcției Cultură.

Premii de încurajare pentru participarea la concurs au fost oferite copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani, între care: Ştefan Bîrlădeanu, Alina Staver, Cristian Suhodaru, Grigore Ciobanu, Iulian Ciobanu, Serghei și Dumitraș Frunză, Andreea și Teodor Durnea, Daniel Cuciuc, Adrian Popescu, Igor Ciubuc, Valeria Tabac ș.a. Pentru cele mai frumoase scrisori, lui Gheorghe Zavtoni, din s. Ratuș, r-nul Criuleni, i-a fost oferit premiul III (100 de lei), iar Cătălinei Cazacu, din s. Tîrnova, r-nul Dondușeni, premiul II (200 lei). La rândul său, Spiridon Vangheli a felicitat copii, participanți la concurs, dăruindu-le cărțile sale cu autografe, îmbrățișări și cuvinte de laudă.