#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Manifestarea „Descoperă Planeta de vis a copiilor cu Spiridon Vangheli”

1 iunie 2015

Pentru marcarea Zilei Internaționale a Copilului, pe 1 iunie, Muzeul Național de Istorie a Moldovei în colaborare cu Direcția Cultură a municipiului Chișinău au organizat un eveniment cu genericul „Descoperă Planeta de vis a copiilor cu Spiridon Vangheli". La manifestare au participat copii, cu părinții, bunicii și educatorii lor, din Chișinău și din diferite localități rurale ale țării.

În cadrul evenimentului, Compozitorul Constantin Rusnac a interpretat la pian, pentru cei prezenți în sala de muzeu, câteva cântece pentru copii, iar Nicoleta Arhiriuc, elevă în clasa a IV-a la Liceul Teoretic „Ion Creangă", a recitat poezii.

Momentul cheie al acțiunii a fost prezența în mijlocul copiilor a renumitului scriitor Spiridon Vangheli, care a povestit despre colaborarea cu Grigore Vieru la elaborarea Abecedarului și despre apariția cărții „Împărăția lui Ciuboțel", a citit povești cu Guguță și fragmente din Abecedar, a dialogat cu prichindeii și a dat autografe. Scriitorul și-a exprimat satisfacția că acest eveniment i-a oferit posibilitatea, din nou, de a se afla în lumea copilăriei, alături de cititorii săi.

În cadrul evenimentului a fost organizat și un concurs - „Scrisoare lui Guguță" - , cu premii în bani și cărți oferite de Direcția Cultură. Acest concurs a avut drept scop cultivarea interesului și cunoștințelor copiilor pentru valorile identitare ale culturii Republicii Moldova, pentru creația scriitorului Spiridon Vangheli, pentru cunoașterea limbii române. Copii i-au scris scrisori lui Guguță, cele mai interesante fiind citite de moderatoarea manifestării Lucia Culev, șefa Direcției Cultură.

Premii de încurajare pentru participarea la concurs au fost oferite copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani, între care: Ştefan Bîrlădeanu, Alina Staver, Cristian Suhodaru, Grigore Ciobanu, Iulian Ciobanu, Serghei și Dumitraș Frunză, Andreea și Teodor Durnea, Daniel Cuciuc, Adrian Popescu, Igor Ciubuc, Valeria Tabac ș.a. Pentru cele mai frumoase scrisori, lui Gheorghe Zavtoni, din s. Ratuș, r-nul Criuleni, i-a fost oferit premiul III (100 de lei), iar Cătălinei Cazacu, din s. Tîrnova, r-nul Dondușeni, premiul II (200 lei). La rândul său, Spiridon Vangheli a felicitat copii, participanți la concurs, dăruindu-le cărțile sale cu autografe, îmbrățișări și cuvinte de laudă.

Manifestarea „Descoperă Planeta de vis a copiilor cu Spiridon Vangheli”

#Exponatul Lunii

Ilustrate cu tematică pascală

Manifestarea „Descoperă Planeta de vis a copiilor cu Spiridon Vangheli”

1 iunie 2015

#Exponatul Lunii