#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.

Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.

Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".

Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.

Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Martie 2022

Statueta antropomorfă feminină de la Chișinău – Valea Morilor

Tradițional, statuetele feminine din epoca neolitică și eneolitică sunt apreciate ca reprezentări ale „Marii Zeițe" sau ale „Marii Mame". Conform altor opinii, reprezentările plastice feminine ar indica prezența în cadrul conceptelor magico-religioase, practicate de comunitățile umane din acea perioadă, a mai multor zeități feminine, care sunt redate în diferite postúri. Predominarea statuetelor feminine în cadrul culturilor neo-eneolitice denotă importanța acestor divinități în panteonul religios al timpului. Realizate cu acuratețe, având decor incizat sau pictat, o bună parte dintre statuetele feminine reprezintă adevărate capodopere ale artei preistorice.

În luna martie, lună în care, tradițional, celebrăm Femeia, am decis să vă prezentăm statueta antropomorfă feminină, descoperită în așezarea Chișinău-Valea Morilor (cercetări arheologice de salvare, realizate de Sergiu Bodean în anul 2009), statuetă care reprezintă, prin excelență, Femeia.

Situl arheologic Valea Morilor se află în perimetrul orașului Chișinău, fiind situat în bazinul râului Durlești (afluent de dreapta al râului Bîc). Actualmente, o parte din suprafața așezării este acoperită de apele lacului din Parcul Valea Morilor. Piesa a fost descoperită într-o groapă de cult, ce aparține nivelului eneolitic de locuire (cultura Precucuteni-Tripolie, etapa A, mil. V î.Hr.), în care erau depuse și vase ceramice cu decor canelat și incizat. Statueta, modelată din pastă fină, are corpul zvelt și fesele proeminente. Ea are înălțimea de 18 cm, lățimea în zona umerilor de 3,3 cm și lățimea în zona feselor 6,6 cm. Capul și mâinile sunt redate schematic. Piesa este ornamentată cu decor incizat. După toate probabilitățile, această reprezentare plastică antropomorfă redă un personaj-parte a unui sistem complex de credințe magico-religioase, practicate de către comunitățile precucuteniene-tripoliene timpurii.

Prin gradul de conservare, măiestria cu care a fost confecționată de către meșterii eneoliticieni, statueta antropomorfă de la Chișinău-Valea Morii se numără printre cele mai reprezentative piese de acest gen, cunoscute în mediul culturii Precucuteni (etapa timpurie a culturii tripoliene).