#Exponatul Lunii

Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX.
Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.

Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.

Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.

Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.

Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Masă rotundă „Probleme și perspective de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste”

12 aprilie 2025

Muzeul de Istorie a satului Avdarma, UTA Găgăuzia

În data de 12 aprilie 2025, în s. Avdarma, UTA Găgăuzia, a avut loc Masa rotundă „Probleme și perspective de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste", eveniment organizat de Muzeul de Istorie a satului Avdarma, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul de Istorie al USM, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, cu sprijinul Fundației Seidel - Republica Moldova.

Manifestarea publică a întrunit circa 50 de participanți, printre care istorici, muzeografi, arheologi din Chișinău, Comrat și Tiraspol, precum și reprezentanți ai administrației publice, preocupați de documentarea atrocităților comise de ocupația sovietică în R(A)SS Moldovenească și, respectiv, de edificarea cu eforturi comune a culturii europene a memoriei în Republica Moldova.

Evenimentul a demarat cu o vizită la Muzeul de Istorie a satului Avdarma, urmată de ceremonia depunerii de flori la Memorialul dedicat victimelor războaielor și represiunilor totalitar-comuniste din localitate.

Lucrările Mesei rotunde au fost inaugurate de către Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, care a declarat: „Zilele de reculegere și memorie colectivă sunt mai mult decât simple comemorări - sunt angajamente pentru viitor. Prin evenimente ca cel de la Avdarma, dăm voce suferințelor și curajului oamenilor care au trecut prin infernul foametei și al represiunii sovietice. Este de datoria noastră să păstrăm vie această memorie, să învățăm din ea și să construim o societate în care astfel de atrocități nu mai pot avea loc. Cultura memoriei este un pilon al unei Moldove unite și demne."

Fondatorul Muzeului de Istorie a satului Avdarma, Ignat Cazmalî, s-a referit la importanța documentării istoriei și memoriei locale, ca parte a patrimoniului istoric al Republicii Moldova.

Șeful Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al USM, dr. Virgiliu Bîrlădeanu, a subliniat importanța acțiunilor comemorative pentru înțelegerea trecutului, precum și necesitatea unor eforturi comune în elaborarea și promovarea politicilor memoriei în RM.

În cadrul reuniunii, vorbitorii s-au oprit asupra problemelor și perspectivelor de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și de cinstire a memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste, în special în localitățile din UTA Găgăuzia.

Evenimentul se înscrie în suita de activități comemorative dedicate Zilei Comemorării Victimelor Foametei din anii 1946-1946 în RSS Moldovenească și, îndeamnă la cunoaștere istorică și reflecție asupra atrocităților ocupației sovietice pentru a nu admite repetarea crimelor împotriva umanității.