#Exponatul Lunii

Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii.
Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul.
Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe.
Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară.
Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.

Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Masă rotundă „Probleme și perspective de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste”

12 aprilie 2025

Muzeul de Istorie a satului Avdarma, UTA Găgăuzia

În data de 12 aprilie 2025, în s. Avdarma, UTA Găgăuzia, a avut loc Masa rotundă „Probleme și perspective de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste", eveniment organizat de Muzeul de Istorie a satului Avdarma, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul de Istorie al USM, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, cu sprijinul Fundației Seidel - Republica Moldova.

Manifestarea publică a întrunit circa 50 de participanți, printre care istorici, muzeografi, arheologi din Chișinău, Comrat și Tiraspol, precum și reprezentanți ai administrației publice, preocupați de documentarea atrocităților comise de ocupația sovietică în R(A)SS Moldovenească și, respectiv, de edificarea cu eforturi comune a culturii europene a memoriei în Republica Moldova.

Evenimentul a demarat cu o vizită la Muzeul de Istorie a satului Avdarma, urmată de ceremonia depunerii de flori la Memorialul dedicat victimelor războaielor și represiunilor totalitar-comuniste din localitate.

Lucrările Mesei rotunde au fost inaugurate de către Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, care a declarat: „Zilele de reculegere și memorie colectivă sunt mai mult decât simple comemorări - sunt angajamente pentru viitor. Prin evenimente ca cel de la Avdarma, dăm voce suferințelor și curajului oamenilor care au trecut prin infernul foametei și al represiunii sovietice. Este de datoria noastră să păstrăm vie această memorie, să învățăm din ea și să construim o societate în care astfel de atrocități nu mai pot avea loc. Cultura memoriei este un pilon al unei Moldove unite și demne."

Fondatorul Muzeului de Istorie a satului Avdarma, Ignat Cazmalî, s-a referit la importanța documentării istoriei și memoriei locale, ca parte a patrimoniului istoric al Republicii Moldova.

Șeful Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al USM, dr. Virgiliu Bîrlădeanu, a subliniat importanța acțiunilor comemorative pentru înțelegerea trecutului, precum și necesitatea unor eforturi comune în elaborarea și promovarea politicilor memoriei în RM.

În cadrul reuniunii, vorbitorii s-au oprit asupra problemelor și perspectivelor de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și de cinstire a memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste, în special în localitățile din UTA Găgăuzia.

Evenimentul se înscrie în suita de activități comemorative dedicate Zilei Comemorării Victimelor Foametei din anii 1946-1946 în RSS Moldovenească și, îndeamnă la cunoaștere istorică și reflecție asupra atrocităților ocupației sovietice pentru a nu admite repetarea crimelor împotriva umanității.