#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Masă rotundă „Probleme și perspective de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste”

12 aprilie 2025

Muzeul de Istorie a satului Avdarma, UTA Găgăuzia

În data de 12 aprilie 2025, în s. Avdarma, UTA Găgăuzia, a avut loc Masa rotundă „Probleme și perspective de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste", eveniment organizat de Muzeul de Istorie a satului Avdarma, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Institutul de Istorie al USM, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, cu sprijinul Fundației Seidel - Republica Moldova.

Manifestarea publică a întrunit circa 50 de participanți, printre care istorici, muzeografi, arheologi din Chișinău, Comrat și Tiraspol, precum și reprezentanți ai administrației publice, preocupați de documentarea atrocităților comise de ocupația sovietică în R(A)SS Moldovenească și, respectiv, de edificarea cu eforturi comune a culturii europene a memoriei în Republica Moldova.

Evenimentul a demarat cu o vizită la Muzeul de Istorie a satului Avdarma, urmată de ceremonia depunerii de flori la Memorialul dedicat victimelor războaielor și represiunilor totalitar-comuniste din localitate.

Lucrările Mesei rotunde au fost inaugurate de către Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, care a declarat: „Zilele de reculegere și memorie colectivă sunt mai mult decât simple comemorări - sunt angajamente pentru viitor. Prin evenimente ca cel de la Avdarma, dăm voce suferințelor și curajului oamenilor care au trecut prin infernul foametei și al represiunii sovietice. Este de datoria noastră să păstrăm vie această memorie, să învățăm din ea și să construim o societate în care astfel de atrocități nu mai pot avea loc. Cultura memoriei este un pilon al unei Moldove unite și demne."

Fondatorul Muzeului de Istorie a satului Avdarma, Ignat Cazmalî, s-a referit la importanța documentării istoriei și memoriei locale, ca parte a patrimoniului istoric al Republicii Moldova.

Șeful Secției Istorie Contemporană a Institutului de Istorie al USM, dr. Virgiliu Bîrlădeanu, a subliniat importanța acțiunilor comemorative pentru înțelegerea trecutului, precum și necesitatea unor eforturi comune în elaborarea și promovarea politicilor memoriei în RM.

În cadrul reuniunii, vorbitorii s-au oprit asupra problemelor și perspectivelor de cercetare a atrocităților regimului totalitar-comunist și de cinstire a memoriei victimelor foametei, represiunilor și deportărilor staliniste, în special în localitățile din UTA Găgăuzia.

Evenimentul se înscrie în suita de activități comemorative dedicate Zilei Comemorării Victimelor Foametei din anii 1946-1946 în RSS Moldovenească și, îndeamnă la cunoaștere istorică și reflecție asupra atrocităților ocupației sovietice pentru a nu admite repetarea crimelor împotriva umanității.