EN RO















#Exponatul Lunii

Cornul de cerb, ca și oasele, dinții, scoicile și melcii, face parte din categoria materiilor dure de animale, acestea, de-a lungul timpului, au constituit – pentru comunitățile pre- și protoistorice – materia primă pentru confecționarea uneltelor, armelor, recipientelor, mânerelor, precum și a obiectelor de prestigiu (sceptre) sau de podoabă (mărgele, pandantive, accesorii vestimentare), având, cu siguranță, și valențe simbolice.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o valoroasă colecție de piese confecționate din corn de cerb, care ocupă un palier cronologic foarte vast, începând cu epoca paleolitică și terminând cu evul mediu târziu. În acest context, pornind de la semnificația începutului lunii mai (1 mai – Ziua Internațională a Muncii), prezentăm publicului / vizitatorului nostru un tip de unealtă revoluționară, foarte utilă, care are legătură directă cu dezvoltarea agriculturii și a societăților preistorice. Ciocanele-târnăcop din corn de cerb sunt unelte care au contribuit la ceea ce numim revoluția neolitică, când are loc tranziția de la hominizii vânători-culegători la oamenii sedentari, cultivatori de plante și crescători de animale, ținându-se cont de specificul regiunii. Comunitățile umane cucuteniene de agricultori își păstrează tradiția milenară de exploatare a resurselor provenite de la Cervus elaphus (cerb), în special a coarnelor.

Piesa provine din așezarea Brânzeni III – Țiganca (r-nul Edineț), sit descoperit în 1968 de către arheologul Nicolae Chetraru, atribuit etapei CII a culturii Tripolie. O porțiune neafectată a sitului a fost în totalitate cercetată, în anii 1970-1972, de către Vsevolod Marchevici, fiind descoperite 37 de locuințe de suprafață cu platforme, drept urmare fiind delimitat, în cadrul culturii Cucuteni, un nou aspect cultural – Brânzeni, fenomen cultural-cronologic care marchează debutul etapei finale a epocii eneolitice, sfârșitul mil. IV a. Chr.

Ciocanul-târnăcop, piesă cu funcționalitate dublă, realizată din partea bazală a axului principal al unui corn de cerb, decorticată și lustruită, fără urme ale părții bazale, fără rozete și alte raze secundare ale cornului. Suprafața cu urme de tăieturi este șlefuită, pe alocuri cu lustru puternic. Piesa are o perforație transversală circulară, ușor oblică, având secțiunea cilindrică, plasată pe mijloc, și prezintă o tocire accentuată, spărturi și o fisură longitudinală din vechime. Părțile active – capul și vârful ușor oblic, conservate integral, – sunt relativ bine păstrate, cu urme de uzură, spărturi pe alocuri, ca urmare a utilizării intensive.

Urmele traseologice ne prezintă un istoric al piesei, care inițial, cel mai probabil, era un topor-ciocan, având menirea să despice, să taie, să bată prin lovire, dar, odată cu uzarea lamei acestuia, s-a transformat într-un ciocan-târnăcop, utilizat atât la activități de percuție, cât și la desprinderea feliilor de pământ. Piesă era folosită ca unealtă, dar, cel mai probabil, și ca armă.

Dimensiuni: L: 113 mm; LA: 56 mm; GR: 44 mm: Dp: 20x22 mm.

Tur Virtual


#Exponatul Lunii

Noiembrie 2020

Scaun care a aparținut marelui filantrop și patriot basarabean Vasile Stroescu (1845-1926)

Muzeul Național de Istorie a Moldovei colecţionează, conservă, cercetează și expune, în scopul cunoașterii și educării, mărturii materiale legate de istoria Basarabiei. Colecțiile muzeale se îmbogățesc permanent prin achiziții, donații și cercetări arheologice.

În prima jumătate a anului 2018, patrimoniul muzeal s-a completat cu noi bunuri materiale, legate de istoria nobilimii din Basarabia. În urma investigațiilor pe teren, întreprinse în satul Brânzeni, raionul Edineț, au fost procurate cinci piese de mobilier, care au aparținut lui Vasile Stroescu: un dulap, o canapea, o comodă, un scaun și o oglindă de perete. Piesele au fost achiziționate de la Elizaveta Gureu, nepoata lui Gheorghe Tincu, care a lucrat în calitate de administrator al moșiei Brânzeni, proprietate a familiei Stroescu.

Recent restaurat, scaunul expus în această vitrină datează cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Este confecționat într-un atelier rusesc, din lemn de stejar, având o importanță memorială inestimabilă. Valoarea lui se explică prin faptul că în partea superioară a spătarului se regăsește o monogramă: „СВ" - cu litere chirilice sunt gravate inițialele numelui și prenumelui lui Vasile Stroescu.

Anul acesta se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui filantrop și patriot basarabean, supranumit Mecena al României, Vasile Stroescu - unul dintre puținii boieri care și-au pus întreaga viață și avere în slujba Neamului Românesc.

Vasile Stroescu provine dintr-o familie veche de boieri moldoveni. S-a născut la 11 noiembrie 1845, în satul Trinca, judeţul Hotin (în prezent, raionul Edineţ), în familia lui Vasile Ion Stroescu (1795-1875) şi a Porfirei Manoil Guţu (1808-1856).

A fost una dintre cele mai remarcabile personalităţi româneşti din Basarabia, afirmându-se, prin patriotismul său, ca vizionar politic, ca promotor al reîntregirii neamului şi, mai ales, ca unul din cei mai generoși filantropi români, care a promovat tot ce-a fost mai frumos și mai sfânt în cultura neamului românesc.

Viața și activitatea lui neobosită demonstrează complexitatea personalității celui pe care istoricul Nicolae Iorga l-a numit „marele român de bine și generosul binefăcător". Marele mecenat Vasile Stroescu a fost și rămâne un model de slujire neamului românesc, meritând pe deplin să-i cinstim memoria și faptele.




 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
18 mai 2022 – 31 decembrie 2022
 
Peste 2500 de piese din metale prețioase de o deosebită valoare istorică, artistică și simbolică
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Cornul de cerb, ca și oasele, dinții, scoicile și melcii, face parte din categoria materiilor dure de animale, acestea, de-a lungul timpului, au constituit – pentru comunitățile pre- și protoistorice – materia primă pentru confecționarea uneltelor, armelor, recipientelor, mânerelor, precum și a obiectelor de prestigiu (sceptre) sau de podoabă (mărgele, pandantive, accesorii vestimentare), având, cu siguranță, și valențe simbolice...

Citeşte mai multe >>

































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2022 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC