#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Noiembrie 2024

Păhar de sticlă din necropola de tip Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. IV d.Hr.) de la Tigheci

Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.

Contextul arheologic al descoperirii

Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor.
O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.

Importanța și analogii culturale

Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.