#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.

Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.

Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.

Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.

În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.

Tur Virtual

#Exponatul Lunii

Octombrie 2020

Călimară „Fabergé”

Peter Carl Fabergé (1846-1920), a fost un renumit bijutier de origine franceză, devenit furnizorul oficial de bijuterii pentru casa imperială din Rusia, iar atunci când spunem Fabergé, ne referim nu doar la bijuterie ci, în mod deosebit, la artă.

Renumita casă rusă de giuvaiergerie Fabergé a primit recunoașterea mondială prin orfevrăria sa fină și inedită. La sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX, Casa Fabergé reprezenta un fenomen de talie mondială, cunoscută datorită celor mai spectaculoase obiecte - celebrele „ouă de Paşti" realizate din metale şi pietre preţioase. Primul ou a fost confecţionat în anul 1885 când ţarul Alexandru III decide să îi facă un cadou mai deosebit soţiei sale cu ocazia celor 20 de ani de căsătorie. Pentru că aniversarea era în preajma sărbătorilor pascale, ţarul îi cere lui C. Faberge să îi creeze o bijuterie unică, sub formă de ou, care să fie extrem de preţioasă, la fel ca şi soţia sa - Maria. Aşa au apărut „ouăle Faberge" şi tradiţia anuală de Paşti a acestora de la curtea ţarului rus. Timp de 32 de ani, până la revoluţia bolşevică din 1917, care a dus la sfârşitul monarhiei ţariste, Casa Faberge a creat aproximativ 70 de ouă, dintre care peste 50 s-au păstrat până azi, fiecare constituind o operă de artă de o frumuseţe rară - simbol al luxului şi aristocraţiei.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei păstrează și el, printre comorile sale, piese de giuvaiergerie care poartă semnătura Fabergé. Aici expunem o călimară din argint, sec. XIX, acoperită integral cu ornamente stilizate, în stil rusesc modern influenţat de arta rusă-bizantină medievală. Corpul piesei reprezintă o sferă pe un suport din marmură, de forma unui trunchi de piramidă, prinsă cu piciorușe mici, sferice. Călimara este acoperită integral cu ornamente stilizate de o frumusețe rară, și este decorată cu perle și malachit. Această piesă de artă are înălțimea de 15 cm și diametrul de 9 cm. Capacul este conceput să semene cu cupola tradiţională a bisericilor ruseşti.

#Exponatul Lunii

Setul de vase ceramice din secolele V-VII de la Bălceana-Hâncești

Octombrie 2020

Călimară „Fabergé”

#Exponatul Lunii