#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Redeschiderea Conacului familiei Lazo

26 noiembrie 2018

La 2 decembrie 2018, ora 12.00, a avut loc inaugurarea expoziţiei permanente „Ambient basarabean - conacul de la Piatra - interconexiune de personalităţi istorice" a Conacului familiei Lazo de la Piatra, filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Expoziţia este prilejuită de încheierea lucrărilor interioare de reabilitare a Conacului familiei Lazo.

Conacul de la Piatra, construit între anii 1862-1865 de Ioan şi Matilda Lazo, este o casă tipică pentru mijlocul secolului al XIX-lea, având un stil arhitectural apropiat de cel al caselor țărănești, cu amplasarea odăilor în jurul holului central. Conacul reprezintă un edificiu de mari proporţii cu mai multe camere (casa iniţial a avut şase camere), o anexă şi o terasă din faţă susţinută de opt stâlpi masivi circulari tencuiţi, cu un foişor-cerdac amplasat pe axa faţadei, şi el susţinut de doi stâlpi de aceeaşi mărime. Conacul este amplasat în mijlocul unei grădini, cu orientare spre valea râului Răut.

Casa este valoroasă mai întâi de toate pentru că în ea au locuit reprezentanţii unei familii de nobili, iar mai apoi pentru că ea însăşi este monument istoric şi de arhitectură. Ambianţa casei a reunit pe parcursul anilor numeroase personalităţi basarabene. Două generaţii ale familiei Lazo şi-au petrecut o parte a vieţii în această casă. Astăzi conacul este considerat monument de arhitectură, de istorie şi cultură din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi este înregistrat ca monument de semnificaţie naţională, ocrotit de stat.

Noua expoziţie, intitulată „Ambient basarabean - conacul de la Piatra - interconexiune de personalităţi istorice", cuprinde un salon de primire, sufrageria, un birou-bibliotecă și camera copiilor. Prin piese memoriale şi tipologice este prezentată ambianţa materială şi morală a Conacului familiei Lazo cu câteva generaţii ale acestei familii de nobili, cu epoca lor, cu toată complexitatea retrăirilor, emoţiilor, faptelor, intercalată cu istoria personalităţilor - titulari ai Conacului, a oamenilor vii, cu viziunile şi ocupaţiile lor, care au fost în istoria noastră şi care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea societăţii basarabene pe parcursul secolelor.

Adresa Conacului familiei Lazo: com. Piatra, raionul Orhei.