EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Peter Carl Fabergé (1846-1920), a fost un renumit bijutier de origine franceză, devenit furnizorul oficial de bijuterii pentru casa imperială din Rusia, iar atunci când spunem Fabergé, ne referim nu doar la bijuterie ci, în mod deosebit, la artă.

Renumita casă rusă de giuvaiergerie Fabergé a primit recunoașterea mondială prin orfevrăria sa fină și inedită. La sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX, Casa Fabergé reprezenta un fenomen de talie mondială, cunoscută datorită celor mai spectaculoase obiecte - celebrele „ouă de Paşti" realizate din metale şi pietre preţioase. Primul ou a fost confecţionat în anul 1885 când ţarul Alexandru III decide să îi facă un cadou mai deosebit soţiei sale cu ocazia celor 20 de ani de căsătorie. Pentru că aniversarea era în preajma sărbătorilor pascale, ţarul îi cere lui C. Faberge să îi creeze o bijuterie unică, sub formă de ou, care să fie extrem de preţioasă, la fel ca şi soţia sa - Maria. Aşa au apărut „ouăle Faberge" şi tradiţia anuală de Paşti a acestora de la curtea ţarului rus. Timp de 32 de ani, până la revoluţia bolşevică din 1917, care a dus la sfârşitul monarhiei ţariste, Casa Faberge a creat aproximativ 70 de ouă, dintre care peste 50 s-au păstrat până azi, fiecare constituind o operă de artă de o frumuseţe rară - simbol al luxului şi aristocraţiei.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei păstrează și el, printre comorile sale, piese de giuvaiergerie care poartă semnătura Fabergé. Aici expunem o călimară din argint, sec. XIX, acoperită integral cu ornamente stilizate, în stil rusesc modern influenţat de arta rusă-bizantină medievală. Corpul piesei reprezintă o sferă pe un suport din marmură, de forma unui trunchi de piramidă, prinsă cu piciorușe mici, sferice. Călimara este acoperită integral cu ornamente stilizate de o frumusețe rară, și este decorată cu perle și malachit. Această piesă de artă are înălțimea de 15 cm și diametrul de 9 cm. Capacul este conceput să semene cu cupola tradiţională a bisericilor ruseşti.

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea anuală de comunicări științifice, ediția a XXV-a

8-9 octombrie 2015

Fidel programului său științific, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a organizat între 8-9 octombrie 2015 a 25-a ediție a Sesiunii de comunicări științifice. Ca și la edițiile precedente Sesiunea din 8-9 octombrie 2015 a avut trei părți componente: reuniunea plenară, lansarea revistei muzeului Tyragetia și reuniunile pe secțiuni.

Şedința de deschidere a lucrărilor Sesiunii s-a desfășurat în ziua de 8 octombrie în Sala Albastră a muzeului. Participanții la manifestare au fost salutați de ex-directorul muzeului Nicolae Răileanu, de dr. Ion Gumenâi, decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova și dr. Sergiu Musteață, decanul Facultății de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă". Cuvintele de salut ale celor care au onorat cu prezența manifestarea muzeului, s-au axat pe semnificația națională și internațională a Sesiunii, pe necesitatea continuării acestei tradiții și pe colaborarea fructuoasă a muzeului cu universitățile și institutele academice din țară și de peste hotare. S-a vorbit despre ceea ce s-a realizat până acum, dar și despre ceea ce trebuie să se facă.

De la prima ediție, manifestarea a fost gândită ca una complexă, lucrările sesiunii urmând să fie punctate cu vernisaje, lansări de carte. etc. Şi de data aceasta în cadrul ședinței de deschidere a lucrărilor Sesiunii a fost lansată revista muzeului Tyragetia, 2015, nr.1 - Arheologie și Istorie Antică și nr.2 - Istorie și Muzeologie. Dr. Aurel Zanoci a prezentat ambele numere ale revistei, menționând că revista este una științifică și se adresează, bineînțeles, specialiștilor, dar tematica diversă a articolelor poate interesa și publicul larg.

Lucrările Sesiunii s-au desfășurat în plen și trei secțiuni: Arheologie și Istorie Antică, Istorie Medievală și Modernă, Istorie Contemporană și Valorificarea Patrimoniului Muzeal. Lucrările în plen au fost conduse de dr.hab. Elena Ploșnița. În plen au fost audiate două comunicări de larg interes: dr.hab.prof.univ. Victor Ţvircun „Enigma postmortem a lui Dimitrie Cantemir" și dr.hab.prof.univ. Anatol Petrencu „Începuturile Gulag-ului: Arhipelagul Solovețk - Canalul Marea Albă-Marea Baltică".

Sesiunea anuală de comunicări științifice 2015 Sesiunea anuală de comunicări științifice 2015

În cadrul secțiunilor au fost prezentate 65 de comunicări științifice, susținute de cercetători științifici, profesori universitari, muzeografi din republică și din străinătate. Paleta tematică abordată a fost bogată, valoarea comunicărilor a fost deosebit de ridicată, multe dintre ele stârnind discuții aprinse. În comunicările participanților au fost abordate probleme legate de istorie, arheologie, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural. Comunicările ca și discuțiile s-au dovedit la înălțime. Au fost expuse diverse opinii, exprimate sugestii, stabilite principii, înaintate ipoteze, făcute concluzii.

În încheierea acestei succinte prezentări a evenimentului aniversar se cuvine a mai spune că Sesiunea s-a încheiat cu o ședință de totalizare a rezultatelor. Sintetizând concluziile este necesar să menționăm că toți participanții au fost de acord asupra necesității și utilității Sesiunii de comunicări științifice. A 25-a ediție a Sesiunii anuale de comunicări științifice a reprezentat o reușită datorată eforturilor colectivului muzeal și sprijinului acordat de colegii noștri de la Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă". În toate intervențiile s-a subliniat importanța evenimentului și că manifestarea este, de fapt, una internațională, iar prezența colegilor din afara țării este o recunoaștere a valorii acestei Sesiuni. Înscriindu-se în cadrul amplei activități de cercetare științifică, Sesiunea de comunicări a muzeului reflectă preocuparea specialiștilor pentru cercetarea istoriei, arheologiei, muzeologiei.

Elena Ploșnița



 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Peter Carl Fabergé (1846-1920), a fost un renumit bijutier de origine franceză, devenit furnizorul oficial de bijuterii pentru casa imperială din Rusia, iar atunci când spunem Fabergé, ne referim nu doar la bijuterie ci, în mod deosebit, la artă. Renumita casă rusă de giuvaiergerie Fabergé a primit recunoașterea mondială prin orfevrăria sa fină și inedită. La sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX, Casa Fabergé reprezenta un fenomen de talie mondială, cunoscută datorită celor mai spectaculoase obiecte - celebrele „ouă de Paşti" realizate din metale şi pietre preţioase. Primul ou a fost confecţionat în anul 1885 când ţarul Alexandru III decide să îi facă un cadou mai deosebit soţiei sale cu ocazia celor 20 de ani de căsătorie...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu