#Exponatul Lunii

Vasul a fost descoperit de V. Sorochin în anul 1982, în timpul cercetării arheologice a unui tumul (nr. 1) situat pe teritoriul satului Speia, raionul Dubăsari. Provine din mormântul nr. 5 și este datat în mileniul IV î.Hr., cultura Usatovo.
Vasul a fost găsit într-un mormânt de copil. Groapa mormântului avea formă ovală, iar defunctul era depus în poziție chircită (asemănătoare poziției embrionare), pe partea stângă. În acest mormânt au fost descoperite, în total, cinci vase: trei în zona spatelui, unul la picioare și unul în regiunea bazinului.
Determinarea apartenenței culturale a acestui complex funerar s-a făcut pe baza ritului și a inventarului funerar; culturii respective îi este caracteristic acest tip de construcție a gropii, precum și poziționarea și orientarea defunctului spre est și nord-est.

Vasul este modelat din pastă de lut amestecată cu scoică măcinată fin. Pereții sunt treptat rotunjiți spre partea superioară, cu diametrul maxim în zona umerilor. Gâtul este scurt, buza ușor evazată, iar baza plată. Suprafața vasului este minuțios șlefuită, pe alocuri până la lustru. Interiorul vasului are o culoare brun-cărămizie, iar exteriorul este brun-gălbui, cu pete cenușii. Buza este prevăzută pe margine cu grupuri de orificii, dintre care trei originale s-au păstrat intacte. Diametrul orificiilor este de 0,35 cm. Spațiul dintre grupurile de orificii este ornamentat cu șnur. Tranziția de la gât spre umărul vasului este decorată prin trei linii orizontale realizate cu șnur, de la care, în cinci locuri, coboară câte trei linii verticale, fiecare de 5 cm lungime, executate prin aceeași tehnică. La momentul descoperirii, aceste linii erau umplute cu o pastă de culoare albă. Spațiul dintre grupurile de linii este decorat în partea superioară cu linii scurte, verticale, de 0,5 cm lungime, iar pe mijloc cu un ornament meandru realizat din două linii paralele executate cu șnur. Baza vasului păstrează amprenta unei țesături.

Dimensiunile vasului: înălțimea - 22 cm; diametrul gurii - 15,7 cm; diametrul maxim - 22 cm; diametrul bazei - 10 cm.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice (campania 2021)

20 aprilie 2022

În ziua de 20 aprilie 2022, sub egida Ministerului Culturii și a Comisiei Naționale Arheologice, și-a desfășurat lucrările Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2021. Reuniunea științifică a fost organizată, în parteneriat, de Agenția Națională Arheologică și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu prilejul Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor, marcată anual în data de 18 aprilie.

În cadrul sesiunii, care a avut loc la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, au fost prezentate în total un număr de 21 de comunicări științifice. O parte dintre acestea vizează cercetările arheologice preventive și/sau de salvare coordonate de Agenția Națională Arheologică, printre care se evidențiază cele din situl stratificat de la Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni). De asemenea, menționăm investigațiile preventive la Cetatea Sorocii și în zona fostului Muzeu Bisericesc din Chișinău, coordonate de dr.hab. Sergiu Musteață, care s-au soldat cu rezultate deosebit de importante. Este de remarcat și comunicarea privind cercetările de salvare din situl pluristratificat de la Lipoveni, prezentată de dr. Sergiu Matveev și dr. Vlad Vornic, care au furnizat descoperiri interesante datând din epoca fierului, evidențiindu-se, în special, cele din sec. I-II d. Hr.

Dintre comunicările privind cercetările sistematice, sunt de subliniat cele privind investigațiile coordonate de dr. Aurel Zanoci și dr. Octavian Munteanu, care vizează descoperiri din microzonele Saharna și Orheiul Vechi, datând din epoca fierului și evul mediu timpuriu. Un interes aparte a suscitat comunicarea prezentată de Mariana Vasilache, privind cercetările non-invazive interdisciplinare, efectuate de o echipă mixtă moldo-germană în 14 situri (13 cucuteniene și o așezare a culturii Sântana de Mureș-Cerniahov) din nordul Republicii Moldova. Rezultate inedite au fost prezentate de dr. Ghenadie Sîrbu din săpăturile de la Gordinești II-Stînca goală, realizate în baza unui proiect moldo-polonez.

La final participanții au reiterat necesitatea investigațiilor arheologice cu aplicarea metodelor interdisciplinare, ce se impun a fi continuate și extinse în anii următori. Patrimoniul arheologic constituind o carte de vizită a patrimoniului național al Republicii Moldova pe plan internațional, care trebuie cercetat, valorificat și protejat!

Programul sesiunii este disponibil aici, iar rezumatele comunicărilor pot fi găsite aici.