#Exponatul Lunii

Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost nobilă Anastasia Dmitrievna Rizo, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prosforelor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Pe vignetă, realizată în 1911 la atelierul fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, ale profesoarei V. E. Bejerian și ale preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. O personalitate remarcabilă este Praskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
În 1911, școala număra 648 eleve repartizate în 17 clase. Biblioteca instituției cuprindea 7414 volume, dintre care 3955 pentru eleve și 3459 pentru profesori. Absolventele, devenite soții de preoți sau învățătoare în școli rurale și urbane, contribuiau la răspândirea credinței și a educației morale, consolidând rolul cultural și spiritual al școlii.
Pe verso-ul vignetei se află eticheta „Magazin și atelier de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat".
Această vignetă unică a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice (campania 2021)

20 aprilie 2022

În ziua de 20 aprilie 2022, sub egida Ministerului Culturii și a Comisiei Naționale Arheologice, și-a desfășurat lucrările Sesiunea Națională de Rapoarte - Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2021. Reuniunea științifică a fost organizată, în parteneriat, de Agenția Națională Arheologică și Muzeul Național de Istorie a Moldovei, cu prilejul Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor, marcată anual în data de 18 aprilie.

În cadrul sesiunii, care a avut loc la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, au fost prezentate în total un număr de 21 de comunicări științifice. O parte dintre acestea vizează cercetările arheologice preventive și/sau de salvare coordonate de Agenția Națională Arheologică, printre care se evidențiază cele din situl stratificat de la Costești-Gârlea (r-nul Ialoveni). De asemenea, menționăm investigațiile preventive la Cetatea Sorocii și în zona fostului Muzeu Bisericesc din Chișinău, coordonate de dr.hab. Sergiu Musteață, care s-au soldat cu rezultate deosebit de importante. Este de remarcat și comunicarea privind cercetările de salvare din situl pluristratificat de la Lipoveni, prezentată de dr. Sergiu Matveev și dr. Vlad Vornic, care au furnizat descoperiri interesante datând din epoca fierului, evidențiindu-se, în special, cele din sec. I-II d. Hr.

Dintre comunicările privind cercetările sistematice, sunt de subliniat cele privind investigațiile coordonate de dr. Aurel Zanoci și dr. Octavian Munteanu, care vizează descoperiri din microzonele Saharna și Orheiul Vechi, datând din epoca fierului și evul mediu timpuriu. Un interes aparte a suscitat comunicarea prezentată de Mariana Vasilache, privind cercetările non-invazive interdisciplinare, efectuate de o echipă mixtă moldo-germană în 14 situri (13 cucuteniene și o așezare a culturii Sântana de Mureș-Cerniahov) din nordul Republicii Moldova. Rezultate inedite au fost prezentate de dr. Ghenadie Sîrbu din săpăturile de la Gordinești II-Stînca goală, realizate în baza unui proiect moldo-polonez.

La final participanții au reiterat necesitatea investigațiilor arheologice cu aplicarea metodelor interdisciplinare, ce se impun a fi continuate și extinse în anii următori. Patrimoniul arheologic constituind o carte de vizită a patrimoniului național al Republicii Moldova pe plan internațional, care trebuie cercetat, valorificat și protejat!

Programul sesiunii este disponibil aici, iar rezumatele comunicărilor pot fi găsite aici.