#Exponatul Lunii

Pentru a marca cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor roman Constantin Brâncuși anul 2026 a fost declarat de președintele României Anul Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut în 1876 la Hobița, județul Gorj și va trece la cele veșnice în 1957 la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Père-Lachaise. În 1904 ajunge la Paris, unde frecventează cursurile Academiei Regale de Belle-Arte. Tot aici va practica în atelierul lui Auguste Rodin (1840-1917) fondatorul sculpturii moderne, întâlnindu-l și pe Amadeo Modigliani (1884-1920), sculptor italian stabilit în Franța. Lucrările sale se găsesc în țară și străinătate, în muzeele din Olanda, Tările Scandinave, Franța, Statele Unite ale Americii. Pentru meritele deosebite în 1923 este decorat cu ordinul Steaua României, în 1931 Nicolae Iorga îl înaintează la ordinul Meritul Cultural și, abia în 1990 va fi ales post-mortem membru al Academiei Române.

Una dintre cele mai celebre realizări ale artistului este sculptura Domnișoara Pogany, considerată un simbol național al artei moderne românești. Având-o drept protagonistă pe Margaret Pogany (1879-1964), o tânără pictoriță din Ungaria, venită la Paris în 1909, pentru a studia aici tehnici de pictură. Vizitându-i atelierul, i-a solicitat sculptorului realizarea portretului său, lăsându-i chiar o fotografie de-a sa și un autoportret. În 1911, Brâncuși sculptează din memorie chipul ei în marmură și în bronz, stăruind asupra ochilor profunzi, mari, migdalați, sprâncenelor sobre, nasului subțire, realizând în perioada 1912-1933 nouăsprezece sculpturi Domnișoara Pogany.

Medalie comemorativă "Constantin Brâncuși (1876-1976). Expoziție Filatelică Omagială - București 1976", a fost bătută în România, la Monetăria Statului de gravorul Ștefan Grudinschi. Realizată din bronz cu un diametru de 60 mm și greutatea de 113, 73 g., medalia se distinge prin valoarea sa memorială și artistică. Avers: bustul sculptorului spre stânga, legenda semicirculară „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - 1876-1976". Reversul: un fragment al tripticului, Poarta sărutului. Legenda semicirculară: „EXPOZIȚIA FILATELICĂ OMAGIALĂ - BUCUREȘTI 1976".

Medalie „Constantin Brâncuși. Domnișoara Pogany. Muzeul de Artă din Craiova. 1987". Realizată în bronz la Monetăria Statului (București), are în diametru 60 mm (din cauza decupării circulare dimensiunile reale ale medaliei fiind D: 45 mm; G: 53, 55 g). Medalia reprezintă pe avers în câmp central imaginea Muzeului de Artă din Craiova, încadrată de legenda semicirculară „MUZEUL DE ARTĂ - CRAIOVA/1987". Revers: replica sculpturii Domnișoara Pogany realizată de ucenicul lui C. Brâncuși O. Moșescu, însoțită de inscripția „CONSTANTIN BRÂNCUȘI - M-elle POGANY/1913".

Tur Virtual

Arhiva Evenimentelor

Simpozionul „Unirea de la 1918 în colecţii muzeale”

12 aprilie 2018

La 12 aprilie 2018, în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, s-a desfăşurat Simpozionul „Unirea de la 1918 în colecţii muzeale". La eveniment au participat istorici şi muzeografi de la diverse instituţii de profil din România şi Republica Moldova, reprezentând Muzeul de Istorie a României (Bucureşti), Muzeul Unirii (Alba Iulia), Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (Chişinău), Muzeul Naţional de Literatură „M. Kogâlniceanu" (Chişinău), Muzeul Ţinutului Cahul, Institutul de Istorie (Chişinău) şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova.

Lucrările Simpozionului au fost prefaţate de dl Ion Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, care a trecut în revistă cronologia evenimentelor din Basarabia anilor 1917-1918, în special lucrările şedinţei istorice a Sfatului Ţării din 27 martie 1918. Cele 13 comunicări au abordat tematica simpozionului, centrând-o pe evocarea unor momente, locuri, personalităţi, care au marcat istoria evenimentului. A fost o încercare de a se apropia cu veneraţie de conţinutul patrimoniului muzeal cu tematica Unirii, mărturii înmănuncheate din diverse categorii de piese: documente, fotografii, cărţi poştale, medalii, obiecte personale originale, prezentate într-o formă de recuperare şi reevaluare. Mărturii despre personalităţi basarabene în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, Documentele Unirii aflate în colecţia Muzeului Unirii Alba Iulia, Din arhiva KGB - în patrimoniul muzeal. Istoria unei colecţii, Carnetul de la Mărăşeşti al poetului Alexei Mateevici, Evocarea Unirii la jumătate de veac, Mărturii foto-documentare şi numismatice cu valoare memorială din patrimoniul MNIM - sunt doar câteva din subiectele care au marcat contribuţia muzeografilor la procesul de formare a memoriei colective în legătură cu evenimentele de la 27 martie 1918 - 1 decembrie 1918, aceste mărturii fiind o contribuţie din perspectiva scrierii istoriei. Programul simpozionului poate fi găsit aici.

Evenimentul a făcut parte din suita de manifestări consacrate Centenarului Marii Uniri, organizate de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.